Concurența. definiții și instrumente. Studiu de caz pe România și SUA

„There is one and only one social responsibility of business-to use its resources

and engage in activities designed to increase its profits so long as

it stays within the rules of the game, which is to say, engages in open and

free competition without deception or fraud.”

/ Milton Friedman/

1. Concurenţa

1.1. Definiţie şi Istorie

Concurenţa, numita si legea Antitrust in Statele Unite ale Americii, reprezintă confruntarea deschisă, rivalitatea sau cooperarea dintre agenţii economici vânzători-ofertanţi, ca rezultat al comportamentului lor specific interesat de atragere a consumatorilor, în vederea asigurării unor profituri ridicate şi sigure.

Concurenţa în sine reprezintă un stimulent pentru companii, încurajându-le să acţioneze la potenţial maxim pentru a produce bunuri şi furniza servicii de cea mai înaltă calitate şi la cel mai mic preţ. Concurenţa impulsionează spiritul antreprenorial şi intrările de noi firme pe piaţă, recompensând companiile eficiente şi sancţionându-le pe cele ineficiente. În condiţii ideale de piaţă companiile reacţionează rapid şi flexibil faţă de noii intraţi şi la modificările ce apar în structura cererii. Intrarea unor noi competitori pe piaţă determină adaptări în strategia firmelor existente. Capacitatea companiilor existente de a-şi ajusta poziţia faţă de noii intraţi în piaţă şi viteza cu care se realizează aceste modificări strategice sunt indicatori ai eficienţei şi competitivităţii unei firme. În lumina acestor considerente, ideal ar fi ca economiile naţionale să funcţioneze fără intervenţia autorităţilor publice, doar pe baza raportului dintre cerere şi

ofertă, într-un sistem care să recompenseze companiile eficiente ce se adaptează cel mai bine la cerinţele pieţei. Dar cum acest lucru este greu de realizat în practică, România a înţeles că este foarte important să stabilească reguli clare menite să asigure corectitudinea şi echilibrul

raporturilor din piaţă şi să înfiinţeze o instituţie solidă în acest domeniu, capabilă să aplice de o manieră strictă aceste norme.

Astfel a intrat în vigoare, in Romania, la 1 februarie 1997 Legea concurenţei, în condiţiile în care la 6 septembrie 1996 se constituise autoritatea ce astăzi reprezintă unul dintre

pilonii de bază ai economiei de piaţă din ţara noastră, Consiliul Concurenţei.

În SUA, istoria dreptului concurenţei este, de obicei urmărită până la adoptarea Actului Sherman in anul 1890 . Acest act a fost folosit împotriva puterii şi predarii de trusturi mari format în urma revoluţiei industriale în cazul în care un grup mic controla deţinea stocul concurenţilor, de obicei, în activ, şi controlau afacerile lor. Treptat, legislaţia în domeniul concurenţei a ajuns să fie recunoscuta ca unul dintre principalii piloni ai economiei de piaţă. Această recunoaştere a dus la adoptarea legislaţiei în domeniul concurenţei în multe ţări.

Acesta lege oferă Departamentul de Justiţie mandatul de a merge la tribunalul federal pentru a ordona oprirea un comportament ilegal sau de a impune anumite măsuri corective.

În timpul Erei Progressive, funcţionarii publici au aplicat de nenumarate ori Actul Senatorului John Sherman impotriva activitatilor ilegale vizavi de concurenta si asftel au ridicat puternic legea antitrustului pe agenda lor, aceasta devenind una foarte importanta pentru economia statelor.

Preşedintele Theodore Roosevelt a dat in judecata 45 de companii folosind Actul Sherman, în timp ce William Howard Taft dat în judecată 75 de companii. În 1902, Roosevelt a oprit formarea a Northern Securities Company , care a ameninţat că va monopoliza tot transportul în Nord-Vestul S.U.A.

1.2. Deosebiri & Asemănări

In general, se pare că există multe în comun între Legea Concurentei din Statele Unite şi Legea Concurentei din Romania. Articolul 5 din Legea Concurentei nr.21 din 10 aprilie 1996, actualizata in 2010 - interzice acordurile ce denaturează concurenţa, şi evident, acordurile ce stabilesc preţurile, este aproximativ comparabil cu Secţiunea 1 din Actul Sherman din SUA (US Code, Vol. 15), care interzice acordurile în reţinere de comerţ.

Articolul 6 interzice abuzul de poziţie dominantă şi se pare aproximativ la fel cu Secţiunea 2 din Actul Sherman, care interzice monopolizarea şi încercări sau combinaţii pentru monopol.

Sistemele de concurenţă ale SUA şi Romania, de asemenea, au obiective comune. Ambele căuta să avanseze interesele consumatorilor şi sa protejeze libera circulaţie a

mărfurilor într-o economie competitivă. Ambele încearcă să protejeze accesul la pieţe al concurentilor şi sa protejeze într-o oarecare măsură libertatea consumatorilor de a alege

şi libertatea vânzătorilor de la constrângere.

Respectivele sisteme competitiv dintre cele două zone s-au dezvoltat, cu toate acestea, avand istorii diferite şi preocupări diferite, şi la examinare mai atentă, variaţii semnificative în drept, politica, şi punerea în aplicare devin evidente.

2. Instrumentele concurenţei