Concurența în Uniuniea Europeană

Legea concurentei si întelegerile dintre antreprenori

Partea legislativa care reglementeaza concurenta la nivel Comunitar este cuprinsa în Titlul VI – Reguli comune referitoare la concurenta, taxe si interpretarea legislatiei, Capitolul 1 – Reguli referitoare la Concurenta, al Tratatului de Fundamentare al Uniunii Europene.

Tratatul stabileste ceea ce este incompatibil, în viziunea legiuitorului, cu Piata Comuna si anume acele întelegeri dintre agentii economici, întelegeri între asociatii ale acestora precum si practici concertate de natura a afecta comertul între Statele Membre ale Uniunii Europene si care au drept principal obiectiv prevenirea, restrictiile sau distorsionarea concurentei Urmatoarele vor fi interzise sau incompatibile cu Piata Comuna: toate întelegerile dintre antreprenori, decizii ale asociatiilor de antreprenori si practici concertate care ar putea afecta comertul dintre Statele Membre si care au drept obiect sau efect prevenirea, restrângerea sau îngradirea concurentei pe Piata Comuna, si în particular cele care:

a) în mod direct sau indirect fixeaza preturile de vânzare sau de cumparare sau alte astfel de conditii de comert;

b) limiteaza sau controleaza productia, pietele, dezvoltarea tehnica sau investitiile;

c) împart pietele sau sursele de aprovizionare;

d) aplicarea unor conditii diferite pentru tranzactii similare cu alti parteneri de afaceri, prin care acestia sunt planati automat intr-un dezavantaj comparativ;

e) includerea în anumite contracte a unor clauze de acceptare de catre cealalta parte a unor obligatii aditionale care, prin natura lor sau ca urmare a uzantelor comerciale, nu au nici o conexiune cu subiectul contractului.

Sanctiunea pe care legiuitorul european o prevede pentru încalcarea prevederilor art. 81 este nulitatea de drept a oricaror actiuni de natura a intra în conflict cu reglementarile acestuia. Totusi aceste prevederi cuprinse în cadrul art. 81 pot fi declarate inaplicabile în urmatoarele cazuri:

- întelegeri sau categorii de întelegeri între antreprenori,

- decizii sau categorii de decizii ale asociatiilor de antreprenori;

- orice practica concertata sau categorii de practici concertate, care contribuie la îmbunatatirea productiei si distributiei de bunuri sau care promoveaza progresul tehnic si economic, în timp ce permit consumatorilor accesul la o parte corecta de beneficii, si care, în schimb:

- nu impun antreprenorilor implicati restrictii care nu sunt indispensabile pentru atingerea obiectivului propus;

- nu ofera acestora posibilitatea de a elimina concurenta aferenta unei parti substantiale din productia respectiva.

Aceste prevederi trebuiesc interpretate în sensul extinctiv întrucât Tratatul vine numai sa puncteze principiile generale care stau la baza realizarii obiectivelor fundamentale comunitare. În acest sens si în baza prevederilor Tratatului, prin „întelegeri”, ca termen generic, se cuprind nu numai contractele – în sensul legal al cuvântului – care se realizeaza între diferite parti participante la procesele economice, ci si întelegerile de tipul „gentlemen’s agreement” sau pur si simpla întelegere de a actiona într-un anumit sens. O astfel de conventie poate intra în vigoare si poate fi tratata ca atare si în cazul în care o parte a aderat involuntar.

Deciziile cuprind rezolutii sau recomandari ale asociatiilor de comert emise catre membrii acestora, indiferent daca ne referim la membri cu drepturi legale sau numai la membri care actioneaza în sensul sprijinirii politicii economice a asociatiei, fara a fi membri efectivi statutari ai acesteia si indiferent daca ne referim la asociatii legal constituite, cu statute si personalitate juridica, sau asociatii existente fara personalitate juridica.

Astfel, urmatoarele decizii au fost emise cu încalcarea prevederilor art. 85 (I):

- fixarea unei reduceri de catre o asociatie de antreprenori;

- recomandari de preturi si clauze contractuale restrictive în scopul protejarii interesului comerciantilor;

- în cazul Van Landewyck, asociatia comerciantilor de tutun si de tigari din Belgia si Luxemburg a luat o serie de decizii si au emis recomandari pentru membrii sai referitoare la gruparea comerciantilor cu ridicata si a celor cu bucata, mentinerea preturilor de vânzare, restrictii referitoare la vânzari, etc. Toate aceste masuri erau obligatorii pentru membrii asociatiei, în conformitate cu statutul acesteia si trebuiau duse la îndeplinire. Ezitarea unui membru în a aplica aceste reglementari si de a accepta respectivele restrictii, nu îl exonera pe acesta de responsabilitatea încalcarii legislatiei comunitare. Nici faptul ca asociatia era constituita ca o asociatie non-profit si fara scop comercial nu a avut nici un efect în sustinerea legalitatii deciziei, conform pledoariei apararii.

Practicile concertate au fost definite de catre Curtea Europeana de Justitie ca fiind „o forma de coordonare între întreprinderi care nu a atins înca punctul din care exista un contract în sensul adevarat al cuvântului, dar care, în practica, se substituie cu succes...”.

Tillotson, referindu-se concret la practicile concertate, afirma ca acestea sunt „actiuni coordonate între antreprenori, care fara sa fie întelegeri, se substituie cooperarii pentru concurenta”.

Cartelurile

Constituirea de carteluri este una dintre cele mai serioase încalcari care poate fi adusa dreptului comunitar concurential al afacerilor. Ceea ce diferentiaza cartelurile de alte practici anticoncurentiale este faptul ca acestea sunt întelegeri secrete realizate între concurenti cu scopul de a influenta si controla piata pe care îsi deruleaza activitatea si de a obtine avantaje financiare majore prin împiedicarea intrarii sau activarii pe piata a altor agenti economici care nu se supun regulilor nescrise ale cartelurilor. Datorita acestor caracteristici, sunt considerate ca fiind „pacate capitale”.