Concurența monopolistică și oligopolul

In lumea reala concurenta este departe de a fi perfecta, iar monopolul, desi exista, nu constituie regula. Studiul lor permite intelegerea, fie si numai partiala, a fortelor care influenteaza preturile pe piata si cantitatile oferite.

Intre aceste doua situatii extreme se intalnesc cazuri intermediare precum concurenta monopolistica si oligopolul.

Concurenta monopolistica

Caracteristicile pietei cu concurenta monopolistica

Concurenta monopolistica, reprezinta o structura a pietei, care prezinta afinitati cu concurenta perfecta, evident insa si deosebiri.

Concurenta monopolistica exista atunci cand oferta pietei provine de la un numar mare de firme, ale caror produse, desi similare, sunt diferentiate. Acest tip de concurenta se intalneste in mod frecvent in domeniul vanzarilor cu amanuntul, al industriei textile, al incaltamint 222b19c ei, al produselor cosmetice, restaurantelor, statiilor service etc.

Numarul mare de ofertanti confirma ipoteza atomicitatii intalnite la concurenta perfecta. Fiecare producator satisface o parte mica, insa nu microscopica, din cererea pietei. Se apreciaza, in mod obisnuit, ca segmentul de piata ce revine unei firme este de cel putin 1% si cel mult 10%, tendinta fiind in general de apropiere de limita inferioara.

Produsul oferit de o firma este similar celor realizate de celelalte firme, substituibil in consecinta, insa nu in mod perfect. Fiecare producator se distinge de ceilalti printr-o serie de caracteristici intrinseci sau extrinseci imprimate produsului sau serviciului sau.

Daca, in cazul concurentei perfecte, consumatorului ii este indiferent de unde cumpara produsul, aici sentimentul fidelitatii devine evident. In conditiile unui pret egal, acesta va prefera un producator anume datorita de exemplu, localizarii, calitatii produselor sau unor avantaje oferite dupa vanzarea produsului. Se releva astfel o trasatura esentiala a concurentei contemporane - concurenta prin produse. Desi variabilele traditionale ale concurentei, pretul si cantitatea, continua sa fie avute in vedere, ele si-au redus insa importanta.

Numarul mare de firme ce actioneaza pe aceasta piata si proportia redusa in vanzarile totale reduce interdependenta dintre deciziile firmelor. Optiunile unei firme izolate vizand pretul sau cantitatea oferita spre vanzare nu au efect sensibil asupra concurentilor, insa deciziile acestora afecteaza situatia unei firme.

O alta trasatura a concurentei monopolistice o reprezinta accesul relativ liber intr-o ramura data, trasatura ce o apropie mai mult de concurenta perfecta decat de monopol. Accesul nu poate fi la fel de liber ca in cazul concurentei, cel putin datorita dificultatilor in construirea unei reputatii pe piata. Firmele existente anterior sunt departe de a fi anonime, avand segmentul lor de clientela, relativ fidel. Noua firma trebuie sa-si asigure o imagine favorabila pe piata ceea ce reprezinta o bariera in calea patrunderii si apoi a mentinerii pe piata.

Pe o astfel de piata blocajele in calea concurentei, de genul cooperarii sau intelegerii secrete dintre firme (asa cum se intampla in cazul oligopolului) sunt excluse. Firmele nu-si vor imparti piata, nu vor fixa nivelul preturilor pentru a-si creste profiturile si nici nu pot preveni patrunderea in ramura a noilor producatori.

Pietele cu concurenta monopolistica sunt din acest motiv puternic contestabile.