Consecințele deficitului bugetar în România în contextul crizei actuale

1. DEFICITUL BUGETAR - DEFINITIE SI CARACTERISTICI

Activitatea economica a fiecarei tari se desfasoara potrivit unui mecanism economic, in care principala functie este cea de conducere si reglare a proceselor economice. Un rol important in realizarea acestei functii revine pietei concurentiale, pe care se regleaza raportul de interese prin participarea agentilor economici la formularea cererii si ofertei, la infaptuirea lor si a echilibrului economic. In acest context, statul participa atat ca agent economic, cat si ca autoritate publica, prin functia acestuia de a crea si exercita cadrul legislativ. Statul influenteaza derularea proceselor economice prin parghiile economico-financiare la care poate apela:

- parghia fiscala,

- parghia vamala,

- parghia cheltuielilor publice

Piata genereaza, la randul ei, factori de influenta precum pretul, costul, profitul, dobanda etc. Cuantificat in forma monetara, acest mecanism financiar il reflecta, de fapt, pe cel economic. Bugetul de stat detine in cadrul sistemului financiar, 25-30%.

Din punct de vedere juridic, bugetul de stat reprezinta o lege, un act normativ (necesita aprobarea in parlament) cu caracter previzional (prevazut pentru o perioada de timp in viitor) si obligatoriu, care prevede si autorizeaza veniturile si cheltuielile statului, pe durata unui an. Bugetul de stat reflecta optiunile de politica economica, sociala si financiara ale statului, referitoare la o perioada de un an.

Unul din principiile de baza ale elaborarii bugetului de stat (ca de altfel a oricarui tip de buget) este echilibrul bugetar, dar acesta din urma nu se realizeaza, de cele mai multe ori, in mod automat, prin acoperirea cheltuielilor bugetare cu veniturile bugetare.

In astfel de situatii spunem ca bugetul se elaboreaza cu deficit de finantare, care poarta numele de deficit de bugetare.

Potrivit dicționarului de economie, deficitul bugetar este soldul negativ al bugetului public între veniturile încasate și cheltuielile efectuate până la încheierea execuției bugetare

Deficitul care se bazează pe diferența dintre suma cheltuielilor publice ocazionate cu plățile prin transferuri și cele pentru cumpărare de bunuri și servicii publice și suma veniturilor fiscale este considerat deficit primar.

Dacă la deficitul primar se adaugă plățile de dobânzi aferente împrumutului de stat, înscrise în buget sub formă de cheltuială publică, se obține deficitul total.

În România, deficitul bugetar a constituit în ultimii ani una dintre cele mai dificile probleme cu care s-a confruntat politica economică.

Potrivit Comisiei Naționale de Prognoză (CNP) , estimările pe anii 2017-2021 - care au stat la baza elaborarii bugetului pe anul 2018 - arata ca anul acesta România va avea un Produs Intern Brut (PIB) de 907,9 miliarde de lei , o creștere economică de 5,5%, inflatie medie anuala de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro si un castig salarial mediu net lunar de 2.614 lei.

Deficitul bugetar este estimat la 2,97% din PIB, cu incadrare in tinta de deficit bugetar , condiție impusă prin Tratatul Comunității Europene cu privire la limitarea deficitului bugetar la nivelul de sub 3% din PIB.

Astfel, prin Legea nr. 2/2018 a bugetului de stat pe anul 2018, se stabilesc venituri totale în sumă de 141.395,5 milioane lei, iar cheltuieli în sumă de 177.171,9 milioane lei, cu un deficit de 35.776,4 milioane lei.

In luna aprilie a acestui an insa, potrivit Guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, se estima o inflatie de 5% pentru acest an,iar potrivit etimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, în 2018 cursul mediu de schimb va fi 4,65 l lei/euro, PIB-ul indicând o creștere de 6,1% , iar deficitul bugetar este prognozat la 3,1% din PIB .

Potrivit datelor comunicate de Minsterul Finanțelor Publice (MFP),execuția bugetului general consolidat pe primul trimestru al anului 2018 s-a încheiat cu un deficit - cheltuieli mai mari decât veniturile - de 4,46 miliarde de lei, respective 0,48% din PIB.

Deficitul este sub nivelul prognozat pentru perioada analizată, de 0,97% din PIB (8,96 miliarde de lei).

Potrivit MFP, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 66,4 miliarde de lei, reprezentând 7,2% din PIB, sunt cu 11,5% mai mari, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului precedent.