Consumatorul în ciberspatiu - comerțul electronic

Capitolul I

Schimbul Electronic de Date (EDI - Electronic Data Interchange) a apărut prin anii 60 şi poate fi considerat strămoşul Comerţului Electronic (EC - Electronic Commerce). EDI oferă societăţilor comerciale posibilitatea să schimbe documente de afaceri într-o forma standard, utilizând mijloace electronice pentru prelucrarea şi transmiterea acestora. În acelaşi timp băncile utilizează reţele dedicate pentru Transferul Electronic de Fonduri (EFT - Electronic Funds Transfer). Recent, odată cu creşterea accesibilităţii la Internet, EC a captat interesul consumatorilor individuali şi al societăţilor comerciale de orice mărime şi preocupări. Mai mult decât atât, cu tehnologiile avansate disponibile acum, se vorbeşte tot mai des de Economia Digitala (DE - Digital Economy). Ideea de baza este că prin EC putem realiza schimbul de idei, de bunuri, de cunoştinţe pe lângă simpla vânzare/cumpărare de produse şi servicii. Tehnologiile EC pot fi utilizate pentru a conduce o afacere utilizând pentru comunicare Internet, Intranet sau alte reţele de calculatoare. In ultimii ani Internetul a devenit din ce în ce mai utilizat pentru Comerţul Electronic. Internetul are o acoperire globala şi este prin excelenţă descentralizat. Are o structură ierarhică cu nuclee de mare viteza (între 155 Mbps şi 2,5 Gbps) în jurul cărora "cresc" reţele regionale şi individuale prin care se face accesul utilizatorilor finali. EC depinde puternic de o serie de infrastructuri de bază ale economiei globale, inclusiv de infrastructura reţelelor de comunicaţii. Cele mai noi realizări tehnologice legate de Internet (rata de transmisie de Gbps, mijloacele sofisticate de asigurare a protecţiei datelor, creşterea disponibilităţii şi a accesibilităţii, interfaţă multimedia evoluată etc.) fac Internetul tot mai atractiv pentru EC.

Declaraţia comună Uniunea Europeana - Statele Unite privind comerţul electronic scoate în evidenţă rolul comerţului electronic global în dezvoltarea economiei mondiale în secolul XXI. Se subliniază, de asemenea, rolul pe care acesta îl va avea în dinamizarea întreprinderilor mici şi mijlocii: "In particular, micile companii vor fi capabile să obţină un acces fără precedent la pieţele mondiale cu preţuri reduse, iar consumatorii vor fi capabili să aleagă dintr-o gama tot mai larga de produse şi servicii. Comerţul electronic va antrena productivitatea în toate sectoarele economiei noastre, va încuraja mai departe atât comerţul de bunuri şi servicii, cât şi investiţiile, va crea noi sectoare de activitate, noi forme de marketing şi vânzare, noi fluxuri de venituri şi, ceea ce este mai important, noi slujbe.

Comerţul electronic se referă la desfăşurarea activitaţilor specific mediului de afaceri (tranzacţii) într-un sistem automatizat integrat pentru schimbul de informaţii utilizând mijloace elctronice (reţele de calculatoare).

Comerţul electronic este demersul de cumpărare sau vânzare prin intermediul transmiterii de date la distanţă, demers specific politicii expansive a marketingului companiilor comerciale. Prin intermediul Internetului se dezvoltă o relaţie de servicii şi schimb de mărfuri între ofertant şi viitorul cumparător. În anii 1990 compania IBM , printr-o campanie publicitară corespunzătoare, a făcut popular şi termenul echivalent Electronic Business. Un termen înrudit este E-Trade, care se referă la tranzacţiile bursiere electronice.

Utilizarea tuturor mijloacelor electronice pentru participarea la o activitate de comerţ electronic poartă denumirea de tranzacţie electronică.

Strâns legate de comerţul electronic pot fi legate şi alte activităţi electronice, de exemplu servirea cumpărătorilor, livrarea mărfii (dacă e vorba de medii electronice), colaborarea cu partenerii de afaceri sau şi conducerea unei organizaţii prin mijloace electronice.

În tranzacţiile comerciale clasice se disting următoarele etape:

1. informarea comercială referitoare la tranzacţie şi anume cercetarea de marketing;

2. încheierea contractului comercial general;

3. comandarea/vânzarea produsului sau a serviciului;

4. plata.

În cadrul comerţului electronic pot fi tranzacţionate bunuri şi servicii digitale (sunt excluse fazele logistice), iar locul în care sunt tranzacţionate aceste bunuri digitale poartă denumirea de piaţă electronică – contextul virtual în care cumpărătorii şi vânzătorii se găsesc unii pe alţii şi tranzacţionează afaceri electronice.

Capitolul II

Categoriile comerţului electronic

Comerţul electronic permite participarea atât a persoanelor fizice şi juridice, cât şi a statului sau a instituţiilor acestuia. În funcţie de relaţiile dintre aceşti participanţi au luat naştere mai multe categorii de comerţ electronic.

B2B (business-to-business)

Este un model de comerţ electronic în care toţi participanţii sunt companii sau alte organizaţii. În Romania domeniul B2B este o afacere foarte promiţătoare, datorită penetrării Internetului în firme la nivel înalt. Studii recente arată că în România există mai mult de 1,1 milioane de utilizatori care intră pe Internet de la locul lor de muncă (inclusiv şcoli şi universităţi), şi peste 42.000 de domenii de nivel înalt înregistrate.