Contributia lui David Ricardo la Dezvoltarea Gandirii Economice

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Contributia lui David Ricardo la Dezvoltarea Gandirii Economice.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 11 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

Introducere

Perioada cuprinsa intre sec.XVII-XVIII a fost marcata de prefaceri importante in planul gandirii economice. Astfel, la mijlocul sec. al XVIII- lea, fiziocratii initiază teoria unui “capitalism agrar”, inspirat din experienta engleza si care nu exista la acea data in Franta decât în mod exceptional. Cu doua secole în urma, mercantilistii elaborasera, la randul lor, teoria unui “capitalism esentialmente comercial”, “a unei economii care este in serviciul puterii, servindu-se in acelasi timp de putere pentru propriile scopuri”

Revoluţia industriala din Anglia secolului al XVIII-lea va reprezenta insa ocazia si suportul unor reflexii fundamentale pentru constituirea stiintei economice ca disciplina autonoma. Inca inaintea acestei perioade se infiintaseră o serie de manufacturi care acum prospera, dezvoltand la randul lor, economia de piata. Masinismul ia amploare si se substituie muncii manuale. Descoperirile de ordin tehnic – suveica zburatoare, maşina cu aburi etc. – vor dota industria engleză cu un potential urias de productie fata de cel existent pana atunci.

Stiintele exacte, stiintele naturii cunosc o mare dezvoltare: mecanica, fizica, matematica şi filozofia progreseaza.

In domeniul stiintei economice se fac pasi importanţi in vederea surprinderii şi analizei fenomenelor şi proceselor din realitatea de zi cu zi. Se încearca gasirea a o serie de metode care sa poată oferi posibilitatea construirii unei teorii economice coerente si pertinente.

2.Omul-David Ricardo

David Ricardo era “ cam putintel de statura, dar bine proportionat; activ si cu o infatisare deschisa, expresiva; inteligent, cu o voce placuta dar care stie sa se inalte spre a fixa atentia celor din jur”¹. Scrierile si descrierile biografilor ni–l înfatiseaza ca pe un om de o mare sensibilitate, profund atasat familiei sale, atent şi tandru nu numai cu sotia si copiii, dar si cu toate rudele (pe care nu de putine ori le–a ajutat cu insemnate sume banesti).

A fost al treilea din cei 17 copii a lui Abraham Israel Ricardo, evreu spaniol, initial agent de schimb la Bursa din Amsterdam si stabilit ulterior, pe la 1760 in Anglia, unde ocupa un loc fruntas in activitatea bursei londoneze ca si in viata comunitatii evreilor spanioli de aici. La 11 ani tanarul este trimis de parinti la scoala “Talmud Tora” de pe langa sinagoga portugheza din Amsterdam spre a-si ridica instruirea. Dupa doi ani Ricardo revine la Londra unde se lanseaza in lumea afacerilor. Stagiul si-l face in cadrul biroului de schimb al tatalui sau. De astfel, la 21 de ani, va dobandi destula experienta si prestigiu spre a obtine de la bancile londoneze creditele necesare deschiderii unui birou propriu. Simtind nevoia unei instruiri temeinice, Ricardo face primii pasi in această directie, deoarece il preocupa mersul revolutiei industriale din Anglia timpului sau. El consideră necesara cunoasterea acesteia nu numai sub aspect practic cat si teoretic, precum si implicatiile ei asupra dezvoltarii ulterioare a societatii engleze. Fara cunostintele temeinice in domeniul stiintelor naturii, mecanicii, chimiei, mineralogiei, fizicii si economiei, era greu de conceput patrunderea in tainele revolutiei industriale. Ricardo si le va capata prin autoinstruire, dupa ce a acumulat o avere considerabila, fiindu-i de folos si discutiile indelungate purtate cu o serie de oameni instruiti din cercurile pe care le-a organizat si subvenţionat.

In vara lui 1792, pe când se afla cu soţia sa bolnavă în staţiunea Bath, a trecut printr–o bibliotecă de unde se puteau împrumuta carţi; a dat astfel, de Avuţia naţiunilor a lui Adam Smith pe care a luat–o şi a început s–o citească. Unii biografi atribuie acestei întamplari rolul “determinant” in trecerea sa spre o activitate stiintifica economic”².

Exegetii operei ricardiene considera ca acest moment ar fi fost hotarator pentru inceperea de catre David Ricardo a studiului problemelor practicii si teoriei economice.

De fapt, lucrarea lui Adam Smith – pentru care a manifestat o mare admiratie – a constituit punctul de plecare in demersul teoretic al lui David Ricardo.

Principala opera a lui David Ricardo, ce inmanuncheaza conceptia sa economică este volumul intitulat “Despre principiile economiei politice si ale impunerii”, aparut pentru prima data la Londra, in aprilie 1817. Interesant este ca el nu a ajuns la publicistica economica pornind de la considerente economice. In mare masura animat de dorinta de a contribui la gasirea unor solutii problemelor practice din domeniul economic-financiar care se ridicau in fata Angliei in primele decenii ale secolului al XIX- lea, Ricardo mai mult incearca sa demonstreze, decat sa expuna, emiterea judecatilor sale economice avand la baza o multitudine de exemple cifrice.

3. Conceptia economica ricardiana

3.1.Teoria banilor

In domeniul monetar, concepţia lui Ricardo a triumfat – in Anglia si intreaga lume – dupa moartea sa. Prin idea demonetizării metalelor preţioase, David Ricardo s–a dovedit unul dintre cei mai talentati si vigurosi demolatori ai teoriei nominaliste a banilor, curatind, astfel, gandirea economica de ramasitele doctrinei mercantiliste. El a adus contribuţii majore la triumful teoriei cantitative a banilor ce va domina de acum încolo gândirea monetaristă

Banii au fost definiţi de Ricardo drept o marfa, a carei valoare este determinata la fel ca a oricarei alte marfi. „Aurul si argintul, la fel ca toate celelalte marfuri, sunt valoroase numai în raport cu cantitatea de munca necesara pentru a le produce si a le aduce pe piaţa. Aurul este, aproximativ, de cincisprezece ori mai scump ca argintul, nu fiindca exista o cerere mai mare pentru aur si nici fiindca oferta de argint este de cincisprezece ori mai mare decat cea de aur, ci numai fiindca e nevoie de o cantitate de munca de cincisprezece ori mai mare pentru a procura o anumita cantitate de aur”.

Fisiere in arhiva (1):

  • Contributia lui David Ricardo la Dezvoltarea Gandirii Economice.docx