Control Financiar

Procedee şi tehnici de control financiar

Procedeele utilizate în vederea realizării în condiţii optime a obiectivelor specifice controlului financiar alcătuiesc metoda controlului; procedeul „constă în modul sistematic de efectuare a unei lucrări, cu alte cuvinte modalitatea, maniera de a acţiona în vederea realizării verificărilor obiectivelor propuse".

Tehnica executării controlului financiar presupune alegerea procedeelor celor mai adecvate în funcţie de obiectivul controlat şi aplicarea acestora, în vederea realizării scopului controlului, care pot fi:

• Procedee comune: observaţia, raţionamentul, comparaţia, clasificarea, analiza, sinteza.

• Procedee specifice: cercetarea; studiul general prealabil; controlul documentar; inventarierea de control; expertizele tehnice şi analizele de laborator; controlul total şi controlul prin sondaj; analiza activităţii economice financiare.

În cele ce urmează, ne vom opri asupra procedeelor specifice activităţii de control financiar.

Cercetarea

Deoarece constituie o formă eficientă a controlului financiar faptic, recomandată a se utiliza ori de câte ori este posibil, cercetarea constă în „examinarea şi observarea nemijlocită, direct pe teren, a fenomenelor sau operaţiilor economice supuse controlului, cu scopul de a stabili modul cum se desfăşoară, cauzele care au generat unele deficienţe, măsurile ce se impun pentru remediere"; în vederea stabilirii unor concluzii complete, este necesară îmbinarea ei cu verificarea documentelor.

Controlul documentar

Controlul documentar este procedeul de stabilire a realităţii, legalităţii şi eficienţei operaţiunilor economice şi financiare prin examinarea documentelor primare şi centralizatoare, a înregistrărilor în evidenţa tehnic-operativă şi în cea contabilă.

Asupra documentelor primare, o importanţă deosebită se acordă controlului documentar, atât înainte de a se înregistra în conturi, cât şi ulterior. Acest tip de control se exercită atât sub aspectul formei şi conţinutului.

Din punctul de vedere al formei, controlul documentelor are următoarele obiective: autenticitatea, exactitatea întocmirii şi valabilitatea, efectuarea corectă a calculelor.

Controlul vizând autenticitatea documentelor se îndreaptă cu prioritate asupra următoarelor aspecte: modul de folosire a documentelor tipizate; completarea cu toate elementele necesare solicitate de imprimat; completarea corectă a datelor şi existenţa eventualelor ştersături, falsificări, adăugiri în text, corecturi nesemnate; existenţa semnăturilor originale, inclusiv concordanţa cu specimenele de semnături; concordanţa dintre documente şi justificările anexate.

Controlul exactităţii întocmirii şi valabilităţii documentelor se realizează în raport cu momentul şi condiţiile producerii operaţiunilor economice şi financiare pe care le consemnează. De cele mai multe ori, documentele care reflectă operaţiuni patrimoniale (care generează drepturi şi obligaţii) se întocmesc la anumite termene anticipat stabilite şi cu respectarea unei metodologii unitare, a căror nesocotire lezează autenticitatea lor şi pune sub semnul întrebării exactitatea şi valabilitatea acestora.

Controlul efectuării corecte a calculelor presupune verificarea din punct de vedere aritmetic a documentelor vizând constatarea şi înlăturarea erorilor de calcul care pot denatura conţinutul operaţiunilor economice şi financiare, eventual în slujba unor scopuri oculte. Sunt cazuri când calculele sunt greşite intenţionat şi ascund fraude, delapidări, sustrageri, nereguli, evaziuni fiscale.

Din punctul de vedere al conţinutului, controlul financiar al documentelor are ca obiective: legalitatea (justeţea), realitatea (exactitatea), eficienţa (necesitatea, economicitatea şi oportunitatea).

Controlul asupra legalităţii documentelor urmăreşte ca acestea să fie întocmite cu respectarea normelor legale privind disciplina financiară a operaţiunilor pe care le reflectă.

În acest scop, conţinutul documentelor justificative se confruntă cu prevederile legale şi stabileşte concordanţa dintre ele. Baza juridică a controlului financiar sub aspectul legalităţii o constituie legile, ordinele şi instrucţiunile, prevederile altor acte normative care servesc drept criteriu pentru stabilirea justeţii operaţiunilor efectuate.

Controlul realităţii şi exactităţii operaţiunilor economice şi financiare îşi propune să stabilească dacă acestea s-au efectuat în limitele, condiţiile şi locul indicat în documentele justificative. În cazul în care există incertitudine asupra realităţii operaţiunilor supuse verificării se recurge la controlul faptic, solicitându-se celor ce au semnat documentele să confirme realitatea operaţiunilor, inclusiv autenticitatea semnăturilor. Acest obiectiv al controlului financiar asupra documentelor primare se realizează şi prin tehnica controlului reciproc şi încrucişat al documentelor.