Control și Audit în UE

Controlul Comisiei

Comisia Europeana ca si institutie responsabilă de implementarea bugetului comunităţii a participat şi participă permanent la realizarea efectivă a măsurilor de control aplicate de statele membre asupra fondurilor structurale.

Acest deziderat este in interesul tuturor statelor membre iar activitatea instituţiilor supreme de audit ale statelor membre şi ale UE privind procedura şi cerinţele auditului extern al Comisiei sunt strâns legate de particularităţile statelor membre.

Astefl, curţile naţionale de conturi, prin cooperarea lor cu serviciile Comisiei şi Curtea Europeană de Conturi, furnizează informaţii privind modul de utilizare a fondurilor comunitare şi rapoarte privind controlul conturilor pentru agenţiile de plăţi şi de implementare a fondurilor comunitare.

In acest sens, conducătorii curţilor naţionale de conturi se întâlnesc o data pe an într-un Comitet de contact şi colaborează cu Parlamentul European pentru redactarea şi amendarea TCE în vederea redactării raportului final de Curtea Europeană de Conturi.

Până la înfiinţarea Curţii Europene de Conturi (care funcţionează din octombrie 1977), statele membre erau verificate şi controlate de serviciile Comisiei. In perioada de început, rolul cheie a fost deţinut de controlul financiar, respectiv un control ex-ante (preventiv)

Prin înfiinţarea Curţii Europene de Conturi, legislaţia comunitară a impus reglementări europene privind activitatea curţilor naţionale de conturi pentru a putea asigura cooperarea acestora cu Curtea Europeană de Conturi.

Relaţia dintre curţile naţionale şi cea europeană a devenit pregnantă din 1979 când Curtea Europeană de Conturi a devenit membră a Comitetului de contact.

Intrucat Comisia a devenit din ce în ce mai interesată de modalitatea de control a statelor membre asupra fondurilor comunitare au fost luate măsuri prin care serviciile naţionale de control şi audit au fost implicate în auditul şi controlul subvenţiilor agricole şi ale fondurilor structurale.

Fiecare dintre SM după aderare, au considerat că la nivelul curţilor naţionale volumul activităţii de audit a crescut timp in care au fost elaborate standarde internaţionale de audit extern pentru a se putea asigura furnizarea unitară informaţiilor către Comisie.

Datorita faptului ca fondurile comunitare şi cele naţionale sunt folosite în acelaşi scop, prin urmare abordarea sistemului administrativ de control din statele membre s-a făcut potrivit acquis-ului comunitar şi a fost nevoie de abordări specifice în funcţie de particularităţile fiecărui stat

In prezent există o colaborare bine definită privind planificarea, implementarea şi urmărirea auditului implementat de Curtea Europeană de Conturi în statele membre

Conform prevederilor din TCE, există posibilitatea participării curţilor naţionale la activitatea de audit efectuată de Curtea Europeană

Din punct de vedere al de resurse financiare există diferite opinii cu privire la derularea acestei activităţi : Portugalia considera ca este benefic participarea la audituri, Aceasta participare presupune participarea unui un reprezentant (în calitate de observator) participă alături de Curtea Europeană la audit.

Pentru a nu fi afectat principiul independentie s-au stabilit proceduri si standarde comune care au fost facute cunoscute celor controlati.Aceasta practica a avut loc la inceputul anilor 80’.

O alta forma de cooperare se refera la obligatia curţile naţionale de a furniza Parlamentului European şi Consiliului European o declaraţie de asigurare privind solvabilitatea conturilor, legalitatea si regularitatea actiunilor specifice.

Curtea Europeană a negociat acorduri bilaterale cu Curţile Naţionale pentru a face posibilă folosirea rezultatelor misiunilor lor de audit pentru redactarea declaraţiilor de asigurare.

Contactele dintre Curtea Nationala de Conturi si Comisia Europeana au avut loc in cazul investigarii fraudelor si neregularitatilor PAC.Lucrarile nationale au furnizat in perioada de inceput informatii privind modul de administrare a activitatilor de certificare de cartea Curtea de Conturi activitatea Agentie Nationale de Plati.

Atat pe parcursul procedurii de aderare cat şi după aceasta au fost aduse îmbunătăţiri legislative privind controlul financiar al Comisiei şi al autorităţilor naţionale privind protocoalele fondurilor structurale

Legislatia europeana permite curţile naţionale pot decide în ce mod şi până la ce nivel se implică în controlul şi auditul fondurilor comunitare.

Au avut loc perioade de planificare a sistemului de control si cooperare , contacte oficiale cu Comisia Europeana pt ca tarile camdidate sa se familiarizeze cu structura controlului financiar la nivelul UE.

Scopul controlului şi auditului în UE este acela de a asigura contribuabilii, prin Consiliul şi Parlamentul European, că fondurile UE sunt bine administrate şi cheltuite în concordanţă reglementarile generale si actiunile politicilor comunitare

Fondurile structurale reprezintă, de regulă, 80% din bugetul UE astfel incat importanţa coordonării controlului financiar şi a auditului între Comisie, statele membre şi Curtea Europeană de Conturi a devenit necesară şi în alte domenii

Managementul financiar în cadrul Comisiei se bazează pe controlul intern ,al departamentul ce gestionează bugetul UE si care sunt consumatorii de astfel de fonduri, pe auditul intern şi extern desfăşurat de serviciile specifice structurate la nivelul Comisiei

Managementul financiar din afara Comisiei se bazează pe controlul intern din serviciile locale, regionale sau naţionale implicate în procesul execuţiei bugetare, pe auditul extern asigurat de instituţiile publice din statele membre şi pe auditul extern regional sau naţional

Cand fondurile UE sunt cheltuite in SM este necesar o colaborare strânsă între Comisie şi statele membre privind controlul şi auditul intern

Acesta activitatea poate fi prezentată astfel:

Pentru cheltuielile administrative executate de Comisie, controlul intern este asigurat de un directorat general cu caracter preventiv al tranzacţiilor financiare; auditul intern este asigurat de directoratul general al controlului financiar iar in cazul in care beneficiarii fondurilor sunt state din afara UE, sunt implicate şi serviciile publice ale statelor

Pentru cheltuielile cofinanţate, controlul intern din statele membre este asigurat la nivel local, regional sau naţional potrivit legislaţiei specifice fiecărui stat cu un audir intern realizat alaturi de auditorii interbi ai statelor membre in cazul fondurilor structurale si cercetarii.

Pentru cheltuielile din fondul de garantare din politica agrară comună finanţate de comunitate şi administrate de un stat membru, controlul intern este asigurat de agenţiile naţionale acreditate din statele membre; auditul intern este realizat de un organism naţional de control şi de directoratul general al Comisiei care autorizează activitatea

In toate cazurile, auditul extern este realizat de Curtea Europeană de Conturi în colaborare cu Curţile Naţionale când este cazul.