Controlul Fiscal

1. Controlul fiscal. Organizarea controlului fiscal

Controlul fiscal este o formă a controlului financiar , fiind instrumentul pe care îl au la îndemână puterile publice pentru supravegherea şi determinarea, prin metode şi tehnici specifice, a asigurării constituirii resurselor financiare ale statului, în speţă veniturile fiscale care reprezintă partea covârşitoare a acestora.

Potrivit legii, sunt supuse controlului fiscal persoanele fizice şi persoanele juridice române şi străine, care au obligaţii fiscale şi care se numesc contribuabili.

Conform OG nr 92/2003 , controlul fiscal cuprinde subansamblul activităţilor care au ca scop verificarea sincerităţii declaraţiilor, precum şi verificarea corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii, conform legii, a obligaţiilor fiscale de către contribuabili şi se refera la:

• Obligaţia de declarare a bunurilor, a veniturilor impozabile sau, dupa caz, a impozitelor datorate;

• Obligaţia de calculare, de înregistrare în evidenţele contabile şi de plată, la termenele legale, a impozitelor care se realizează prin stopaj la sursă;

• Orice alte obligaţii care revin contribuabililor în aplicarea şi executarea legilor fiscale;

Aşadar, controlul fiscal reprezintă ansamblul activităţilor destinate a asigura respectarea obligaţiilor de declarare şi calculare corectă, precum şi de plată la termenele legale al impozitelor, taxelor şi altor vărsăminte obligatorii datorate bugetului de stat, bugetelor locale şi fondurilor speciale .

Controlul fiscal este organizat şi se execută de catre Ministerul finanţelor şi unităţile sale teritoriale, prin aparatul fiscal şi de control financiar abilitate de lege, denumite generic organe fiscale.

Supravegherea şi verificarea modului în care corelaţiile dintre previziunile bugetare şi realizările de venituri fiscale, dintre materia impozabilă (sau taxabilă) din economie sau aparţinând cetăţenilor şi mărimea resurselor fiscale vărsate de contribuabili la trezoreria publică, revin controlului fiscal.

Pentru creşterea capacităţii de administrare a Ministerului Finanţelor Publice, prin OG nr 86/2003 privind reglementarea unor măsuri în materie financiar- fiscală s-a înfiinţat Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A.N.A.F). Aceasta are responsabilitatea aplicării legislaţiei privind impozitele şi taxele, contribuţiile şi alte venituri ale bugetului de stat, precum şi venituri ale altor autorităţi şi instituţii publice centrale sau ale Comunităţii Europene.

Agenţia naţională de administrare fiscală are în structura sa Departamentul de control financiar fiscal.

Activitatea de control fiscal are urmatoarele servicii/birouri/compartimente:

• Programare, coordonare, sinteză şi îndrumare a activităţii de control fiscal la persoane fizice;

• Control fiscal;

• Control al gestionării şi administrării patrimoniului public şi privat al statului;

• Control fiscal la marii contribuabili;

• Informaţii şi monitorizare fiscală;

• Conformitate fiscală;

2.Controlul fiscal asupra veniturilor bugetului de stat

2.1. Controlul fiscal asupra impozitului pe profit

Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile obţinute din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate şi lucrărilor executate, din vânzarea bunurilor imobile, inclusiv din câştiguri din orice sursă şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora într-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile nedeductibile.

Impozitului pe profit îi revine un loc deosebit atât prin prisma con¬tribuţiei sale în formarea veniturilor bugetului public, cât şi prin influenţa sa în calitate de pârghie financiară asupra activităţii economico-sociale, generatoare de profit, şi asupra structurii de ansamblu a economiei naţio¬nale.

Controlul acestui venit bugetar are o mare importanţă, atât prin prisma asigurării resurselor bu¬getului de stat, cât şi pentru disciplinarea şi modelarea comportamentului agenţilor economici.

Agenţii economici care realizează profituri din activitatea desfăşu¬rată, indiferent de forma de proprietate, au obligaţia, potrivit legii, să cal¬culeze şi să verse la buget impozit pe profit în cuantumul şi la termenele prevăzute de reglementările în vigoare.

La modul cel mai general, controlul fiscal trebuie să-şi concentreze atenţia asupra bazei de impozitare, întrucât aceasta constituie elementul fundamental în determinarea impozitului pe profit.

Primul aspect important de urmărit în legătură cu determinarea ma¬teriei impozabile îl constituie verificarea evidenţierii şi luării în calcul a tuturor veniturilor realizate de un agent economic contribuabil, rezultate din orice sursă.