Controlul intern la instituțiile financiare nebancare

1. Reglementarea activitatii

Un loc aparte in cadrul operatorilor de pe piata financiara romaneasca il ocupa institutiile financiare nebancare. Aceste institutii sunt persoane juridice constituite cu scopul de a desfasura, cu titlu profesional, activitati de creditare de o anumita natura special reglementate si ale caror surse de finantare provin atat din resursele proprii, cat si din imprumuturile de la institutii de credit, de la alte institutii financiare sau, dupa caz, din alte surse reglementare.

In conformitate cu reglementarile romanesti 1), institutiile financiare nebancare pot desfasura urmatoarele activitati de creditare:

- acordarea de credite, incluzand, fara a se limita la: credite de consum, credite ipotecare, credite imobiliare, microcredite, finantarea tranzactiilor comerciale, operatiuni de factoring, scontare, forfetare; leasing financiar; emitere de garantii si asumarea de angajamente, inclusiv garantarea creditului;

- acordarea de credite cu primire de bunuri spre pastrare, respectiv amanetare prin case de amanet; acordarea de credite catre membrii unei asociatii fara scop patrimonial, organizate pe baza liberului consimtamant al salariatilor/pensionarilor, respectiv case de ajutor reciproc;

- alte forme de finantare de natura creditului.

De asemenea, institutiile financiare nebancare mai pot emite si administra carduri de credit pentru clienti, avand totodata posibilitatea sa efectueze operatiuni de mandat in relatiile cu alte institutii financiare nebancare sau institutii de credit legate de activitatea de creditare.

Rezulta, asadar, ca activitatea institutiilor financiare nebancare este una de natura mai speciala cu impact asupra pietei financiare, motiv pentru care activitatea acestor operatori este supusa atat unor reglementari de ordin general aplicabile societatilor comerciale, cat si unor reglementari specifice emise de Banca Nationala a Romaniei, ca autoritate de reglementare si supraveghere a activitatii acestora.

Una dintre aceste reglementari specifice activitatii institutiilor financiare nebancare se refera la organizarea controlului intern si administrarea riscurilor semnificative 2).

2. Obiectivele si structura controlului intern

Controlul intern al unei institutii financiare nebancare poate fi definit ca fiind un proces continuu la care participa consiliul de adminsitratie al institutiei, conducatorii, precum si personalul, prin care se furnizeaza o asigurare rezonabila asupra atingerii urmatoarelor obiective:

- desfasurarea activitatii in conditii de eficienta;

- furnizarea de informatii credibile, relevante, complete si oportune structurilor implicate in luarea deciziilor in cadrul institutiei financiare nebancare si utilizatorilor externi ai informatiilor;

- asigurarea conformitatii activitatilor unei institutii financiare nebancare cu cadrul legal si cu normele proprii.

Pentru realizarea obiectivelor sale, controlul intern organizat in cadrul institutiilor financiare nebancare trebuie structurat si articulat, ca organizare si functionare, pe cel putin urmatoarele elemente: recunoasterea rolului si responsabilitatii consiliului de administratie, precum si ale conducatorilor institutiei financiare nebancare; identificarea si evaluarea riscurilor semnificative; activitatile de control si separarea responsbailitatilor; informarea si comunicarea intre structurile functionale ale institutiei financiare nebancare; monitorizarea si corectarea deficientelor.