Contul de profit și pierdere - Instrument de reflectare a performanței societății

Citat: „ Ar trebui ca întotdeauna să planificăm cheltuielile după veniturile pe care le avem” - Samuel Smiles

Introducere

Această temă descrie cea de-a doua componentă principală a setului de situații

financiare anuale - contul de profit și pierdere. Contul de profit și pierdere reflectă fluxurile de venituri și cheltuieli generate de operațiuni ordinare (exploatare și financiare). Spre deosebire de bilanț, care sintetizează poziția financiară a companiei la un moment dat ( cu alte cuvinte, este o declarație financiară statică), contul de profit și pierdere reflectă performanța companiei pe parcursul exercițiului financiar respectiv ( altfel spus este o declarație financiară dinamică) În cele ce urmează este prezentată utilitatea acestuia, fără a fi însă ignorate limitele sale. Sunt prezentate elementele de venituri și cheltuieli prin care se formează performanța entității de-a lungul exercițiului financiar și sunt ilustrate etapele de construcție a rezultatului net.

Înțelegerea utilității și limitelor contului de profit și

pierdere

Contul de profit și pierdere este structura situațiilor financiare care are menirea de a prezenta performanțele generate de activitatea entităților economice. Prima întrebare pe care oricine o oare în minte când discută cu privire la o companie este dacă aceasta este profitabilă și dacă da, cât de mare este profitul.

Contul de profit sau pierdere îi ajută pe utilizatorii situațiilor financiare să

evalueze viitoarele fluxuri de numerar de care entitatea urmează să beneficieze. Astfel, actionarii, posibilii investitori, creditorii întreprinderii sau alti utilizatori pot evalua performanțele înregistrate de entitate în exercițiile financiare anterioare printr-o examinare atentă a diferitelor categorii de venituri si cheltuieli înregistrate în acea perioadă. În plus, pe lângă analiza performanței entității prin prisma propriei performanțe, se pot realiza comparații între intreprindere și potențialii săi competitori pentru a evalua performanța acesteia raportat și la industria în care activează.

Pe lângă analiza istorică a entității, informațiile din contul de profit sau pierdere pot fi utlizate în previzionarea performanțelor viitoare ale entităților economice, prin identificarea unui trend de evoluție al performanței financiare care, prin coroborare cu alte informații relevante precum planurile de viitor ale societății sau previziunile macroeconomice pot furniza informații relevante utilizatorului de informație.

Informațiile din contul de profit sau pierdere au însă și limitele lor .

Comparabilitatea lor inter-entități este de multe ori împiedicată de politicile contabile adoptate de entitatea raportoare. Astfel, unele entități pot înregistra într-un exercițiu financiar o cheltuială mai mare cu amortizarea activelor sale dacă va folosi o metodă de amortizare de tip accelerat sau degresiv, față de o altă companie care va utiliza pentru amortizarea activelor sale metoda liniară. În aceste cazuri este ca și cum am compara mere cu pere. Acelasi impact limitativ il au si estimarile contabile.

În altă ordine de idei estimările contabile realizate prin aplicarea raționamentului profesional pot avea efecte semnificative asupra volumului cheltuielilor și veniturilor raportate în situațiile financiare. Astfel estimarea unei durate de viață mai mici sau mai mari pentru un activ determină o cheltuială cu amortizarea invers proporțională, ceea ce în cazul a două entități economice distincte poate determina rezultate diferite. De asemenea, în cazul creanțelor incerte aplicarea raționamentului profesional poate determina un volum diferit al cheltuielilor cu ajustările pentru deprecierea creanțelor înregistrate în contabilitate.

Aceste elemente limitative pot fi parțial combătute daca utilizatorul citește informația în coroborare cu restul informațiilor din situațiile financiare, în special cu notele la situațiile financiare care ar trebui să prezinte în detaliu politicile contabile adoptate și raționamentele utilizate pentru estimările contabile.