Coordonarea sistemelor de asigurări sociale

INTRODUCERE

Intregare si politica fiscala europeana , scrisa de Theodor Stolojan este o carte care se adreseaza atat studentilor , care au deja cunostiinte elementare de economie, moneda si finante dar si oricarui economist, preocupat de integrarea europeana si viitorul Romaniei, care doreste sa aprofundeze un subiect de interes major- de unde vin si pe ce se cheltuiesc resursele financiare al Uniunii Europene si conexiunea dintre integrarea europeana si politicile fiscale nationale.

Aceasta carte este structurata in doua parti.

Prima parte – integrare europeana – cuprinde trei capitole, corespunzator celor trei dimensiuni ale dezvoltarii integrarii: in adancime, prin cresterea gradului de integrare; prin extindere, ca urmare a aderarii de noi state la UE; dezvoltarea institutionala, prin transformarea institutiilor si regulilor UE, pentru a raspunde noilor obiective strategice ale integrarii europene.

Partea a-II-a – politica fiscala europeana – are 8 capitole. Primele patru capitole se refera la bugetul UE, respectiv la veniturile bugetului, fondurile destinate statelor membre , fondurile pentru tarile candidate si alte instrumente financiare ale UE. Restul de patru capitole privesc coordonarea politicilor fiscale la nivelul statelor membre, amortizarea impozitelor indirecte, coordonarea impozitelor directe si a sistemelor de asigurari sociale.

COORDONAREA SISTEMELOR DE ASIGURARI SOCIALE

1.1.Dimensiunea si tendintele in evolutia contributiilor pentru asigurariole sociale

Comparativ cu alte venituri fiscale, la nivelul statelor membre, contributiile cu caracter obligatoriu pentru sistemele de asigurari sociale- de sanatate, de pensii, de somaj, persoane cu handicap si alte forme de asigurari sociale- detin cea mai mare pondere in PIB, respectiv 15,1%, in anul 1997 (medie ponderata la nivelul statelor membre ).

Intre statele membre, exista mari diferente in nivelul relativ al contributiilor pentru asigurari sociale. Astfel, cea mai mare pondere a acestor contributii in PIB se regaseste in Franta ( 19,2% ), Olanda si Germania ( 18,9% ), iar cea mai mica podere este in Danemarca ( 1,7% ), Irlanda ( 4,6% ) si Marea Britanie ( 6,7% ).

In medie, aproape 55% din contributiile pentru asigurari sociale sunt platite de catre angajatori, 33% de angajati si diferenta de cca 12% de catre cei angajati pe cont propriu. Si din acest punct de vedere, diferentele intre statele membre sunt marcante: cea mai mare pondere a contributiilor platite de catre angajatori este in Suedia ( 80% ), iar cea mai mica in Danemarca ( 24% ). In Olanda, contributiile platite de salariati reprezinta cca 61% din totalul contributiilor, in timp ce in Spania si Suedia numai cca 17%. Aceste diferente se explica prin diferitele conceptii si traditii istorice cu privire la tipurile de asigurari sociale practicate intr-un stat membru sau altul, la modurile si proportiile finantarii asigurarilor sociale- prin contributii obligatorii ale angajatorilor si angajatilor destinate fondurilor de asigurari sociale, alocatii din bugetul statului si prin contributii voluntare- precum si prin raporturile de forte dintre sindicate, patronate si stat.

Patru exemple sunt edificatore pentru ilustrarea acestei diversitati: Franta care este recunoscuta prin generozitate si complexitatea programelor de asigurari sociale; Germania, de asemenea, cu o pondere mare a contributiilor de asigurari sociale in PIB, dar cu un sistem mai simplu de administrat; Danemarca, cu cea mai mica pondere a contributiilor de asigurari sociale in PIB; Romania, pentru comparatie.

FRANTA

Angajatorii Angajatii Baza de cacul

Contributii pentru asigurari de:

- sanatate 12,8% 0,75% salariul

- pensii 1,6% salariul

+8,2% 6,55% salariul1

- somaj 5,33% 3,01% salariul1

+5,46% +3,6% salariul1

- alocatii familiare 5,4% salariul

- alocatii pentru vaduve 0,10% salariul

- ajutor pentru locuinte 0,4% salariul

DANEMARCA

De la 1 ianuarie 2000, angajatorii nu mai platesc contributii pentru asigurari sociale. Angajatii suporta o contributie de 9% pentru asigurarile sociale ( din care 1% la pensii) calculata la veniturile din munca.