Creșterea economică în România și previziuni

CRESTEREA ECONOMICA SI OCUPAREA PÂNA ÎN ANUL 2013

In ultimii patru ani, România a înregistrat rezultate bune în ceea ce priveste stabilitatea macroeconomica si scaderea inflatiei. Cresterea PIB-ului în România, cu o rata de aproape 5% pe an, este una din cele mai importante din regiune (investitiile si consumul privat fiind principalii factori de crestere economica în 2003). In perioada 2004-2006, cresterea economica în România este estimata la o medie de 5% pe an, ceea ce va conduce la o diminuare a decalajului între PIB-ul pe cap de locuitor în România si în Uniunea Europeana.

Inflatia a scazut de la 17.8% la sfârsitul anului 2002 la 14.1% la sfârsitul anului 2003. Procesul de dezinflatie a continuat fara sa se înregistreze efecte adverse asupra cresterii economice, obiectivul fiind o inflatie cu o singura cifra, în jurul valorii de 5%, în anul 206. Pe primele sase luni ale anului 2004 inflatia a atins o medie de 0.7% pe luna.

Politicile fiscale si monetare prudente au sustinut progresul în stabilizarea macroeconomica si au stabilit bazele pentru o crestere economica robusta. In anul 2003, balanta fiscala a fost de aproximativ 2.4% din PIB (mai mica decât cifra de 3% propusa). Politica fiscala a anului 2004 va continua sa sustina dezinflatia si controlul deficitului de cont curent actual la un prag confortabil.

In anul 2003 politica monetara a fost restrictiva si supravegherea bancara a fost întarita. Politica Bancii Nationale a României va continua sa se concentreze asupra obiectivului inflatie cu o singura cifra în jurul valorii de 5% si în acelasi timp sa reuseasca tranzitia politicii monetare spre “inflation targeting”. De asemenea, Banca Nationala a României va continua sa monitorizeze cresterea creditelor si sa implementeze masuri decisive pentru a o tine sub control, atât din necesitati macroeconomice cât si de prudenta.

Deficitul contului curent a crescut de la 3,4% din PIB în 2002 la 5,9% din PIB în 2003, mai ales datorita cresterii rapide si robuste a creditelor, ceea ce a întarit cererea interna si în consecinta, a dus la cresterea importurilor. In 2003 valoarea exporturilor si importurilor în Euro a crescut cu 6,4% si respectiv cu 12,3%. Finantarea s-a dovedit a fi în mare masura autonoma. Valoarea investitiilor directe straine a crescut cu 13,9% în 2003 în comparatie cu 2002. Aceasta tendinta pozitiva a continuat în primul semestru al anului 2004. Exporturile si importurile au crescut cu 20,2% si respectiv 22% iar investitiile straine directe au crescut cu 47,3% în comparatie cu aceeasi perioada a anului 2003.

Pozitia externa a fost consolidata remarcabil, rezervele oficiale crescând de la 2.5 luni de importuri, la sfârsitul anului 2000, la 3.25 luni la sfârsitul anului 2003 (7,5 milioane de Euro). Datoria publica si cea garantata public este de aproximativ 27% din PIB.

In ceea ce priveste reformele structurale, dupa privatizarea unor importante companii de stat în 2003, procesul este în curs de finalizare si Autoritatea Nationala pentru Privatizare a fuzionat cu Agentia de Valorificare a Activelor Bancare.

Privatizarea sectorului bancar este de asemenea în faza finala. Finalizarea vânzarii Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC) era preconizata pentru sfârsitul anului 2005, mai devreme decât data prevazuta în acordul cu Fondul Monetar International si cu Banca Mondiala dar u s-a efectuat nici pâna în momentul de fata. Pe 11 august, sase banci (JP Morgan, Citigroup Global Markets Ltd., Rothschild Council International, HSBC, Credit Suisse First Boston Europe Ltd., et BNP Parisbas) desemnate consultanti de privatizare, dintre alte 23, au depus ofertele tehnice si financiare.

In iunie 2004, Guvernul a vândut 25% din actiunile celei mai importante banci comerciale - Banca Comerciala Româna (BCR)- Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare si International Finance Corporation. Vânzarea a înca 25% din actiunile BCR catre un investitor privat este preconizata pâna la sfarsitul acestui an.

Au fost puse în practica masuri care vor ameliora mediul de afaceri românesc, spre exemplu practica "one stop office" pentru procedurile administrative, procedura de "aprobare tacita", adoptarea pachetului legislativ "anti-coruptie", îmbunatatirea dialogului cu asociatiile comunitatii de afaceri în ce priveste politicile economice si proiectele cele mai importante, inclusiv cu Consiliul Investitorilor Straini, Masa Rotunda Europeana a Industriasilor, UNICE, AmCham etc.

Restructurarea si privatizarea sectorului energetic s-a realizat: Petrom-ul, cea mai mare companie româneasca de petrol si doua din cele mai importante societati de distributie a energiei electrice - Banat si Dobrogea - au fost privatizate cu succes. Privatizarea celorlalte societati de distributie a gazului si a energiei electrice de asemenea s-a realizat. Acest proces este sustinut prin ajustari succesive ale preturilor atât la energia electrica, cât si la gaz si printr-o deschidere progresiva a pietelor gazului si energiei ( la 1 ianuarie 2004, gradul de deschidere a pietelor de electricitate si gaz era de 40%).

Incepând cu luna ianuarie 2007, Codul Fiscal si Codul de Procedura Fiscala au intrat în vigoare iar Agentia Nationala de Administrare Fiscala a devenit operationala, ceea ce va consolida politica fiscala si capacitatea administrativa în domeniu.