Creșterea economică și dezvoltarea durabilă

Analiza la nivel macroeconomic a proceselor economice a cristalizat noi concepte, printre care cele de creștere economică și de dezvoltare economică.

Dezvoltarea economică

În perioada postbelică, în special în primele 2 decenii, s-a constatat o creștere puternică a producției de bunuri și servicii, cât și a venitului național în majoritatea statelor lumii. Acest proces a fost determinat, pe de o parte, de necesitatea refacerii economiilor naționale ale țărilor care au avut de suferit de pe urma războiului, iar, pe de altă parte, de aplicarea noilor descoperiri tehnico-științifice în producție și creșterea competitivității economice pe plan mondial. Ca urmare a acestui fap au fost intensificate preocupările specialiștilor pe linia analizei condițiilor și a factorilor de creștere a producției, elaborării unor modele statistico-matematice, de prognozare a dezvoltării economice, a noțiunii de creștere economică.

Activitatea economică, indiferent de nivelul ei, micro sau macro, se desfășoară prin creșteri, stagnări sau descreșteri ale produselor și rezultatelor. Totodată, periodic au loc shimbări de sensuri ale evoluțieiacestor activități, trecerea de la reduceri la creșteri, și invers.

Dinamica fluxurilor macroeconomice a fost abordată și analizată prin diferite noțiuni, cum ar fi: creșterea economică, expansiune și recesiune, dezvoltare economică și subdezvoltare social-economică, progres și regres economic,etc. Prin ani ʼ30 în rândul economiștilor s-a conturat un curent favorabil pentru folosirea noțiunilor de creștere economică în analiza evoluției macroeconomice. A apărut astfel teoria creșterii economice ce abordează noțiunea de creștere economică, factorii și modelele acesteia.

În ceea ce privește conceptul de creștere economică există numeroase puncte de vedere, și anume: unii îl privesc ca pe o ,,sporire a capacității unei țări de a furniza în măsură crescândă diferite bunuri economiceʺ , alții ca pe o ,,creștere a venitului național pe total și pe locuitorʺ , alții ca pe o ,,sporire susținută de-a lungul uneia sau mai multe prioade lungi a unui indicator de dimensiune (cantitativă)ʺ , etc.

Având în vedere relațiile contemporane și noile descoperirii din domeniul științei economice, noțiunea de creștere economică este privită sub 2 aspecte :

- în sen larg, prin creștere economică înțelegem ansamblul modificărilor ce au loc, într-o perioadă de timp într-o țară sau pe plan mondial, în volumul rezultatelor macroeconomice;

- în sens restrâns, creșterea economică reprezintă sporirea cantitativă a activitățiilor și rezultatelor acesteia la nivelul economiei naționale și a subsitemelor ei, ca urmare a factorilor care au contribuit la această sporire;

Pentru măsurarea creșterii economice se folosește , în special, indicatorul produsului intern brut (PIB) sau venitul național pe țară sau pe locuitor.

Între creșterea economică și dezvoltarea economică sau progresul economic nu poate fi pus semnul egalității. Dezvoltarea economică reprezintă toatalitatea schimbărilor cantitative, calitative și structurale ce au loc în : procesele economice și tenhico-științifice, în mecanismele de organizare și funcționare a economiei, precum și în gândirea și comportamentul oamenilor. Relația dintre cele două este de la întreg la parte. Progresul economic reprezintă efectul în timp al creșterii și dezvoltării economice. Esența progresului economic constă în creșterea randamentului factorilor de producție, în sporirea dimensiunilor potențialului economic paralel cu modernizarea structurilor economice.