Criza economică

1. Introducere

Pe la la începutul toamnei lui 2007 întreaga lume a fost zguduită de vestea care anunța că o renumită bancă de investiții din America, Lehman Brothers, a dat faliment. La ceva timp, bursa din America se lovește de o scădere drastică a acțiunilor. Bănci și burse din America de Sud, Belgia, Tokio, Frankfurt, Londra, Paris, Luxemburg, Dublin trec printr-o perioadă dificilă.

Scăderi masive înregistrate pe cele mai mari burse din lume, chiar suspendarea tranzacțiilor pe unele dintre acestea, falimentul ce bate la ușa giganților financiari și statul pe post de salvator care intervine și rezolvă probleme economice pe ultima sută de metri - așa se prezintă în câteva cuvinte harta economică a lumii. Anul 2008 a debutat cu o evoluție descendentă a principalelor burse din lume, cu precădere în America, dar nici bursa de la București nu a rămas neutră la fluctuațiile și scăderile masive.

2. Cuprins

Pe 24 octombrie, Islanda cere oficial Fondului Monetar Internațional un ajutor de două miliarde de dolari pentru a face față crizei care îi distruge sistemul bancar. Tot acum și Ucraina cere un împrumut de 16,5 miliarde de dolari. În tot acest timp, euro ajunge la cel mai scăzut nivel față de dolar din aprilie 2006. FMI, UE și Banca Mondială anunță că acordă 20 de miliarde de euro împrumut Ungariei.

Pe 18 noiembrie, GM, Ford și Chrysler cer Congresului o nouă extindere a alocărilor din bani publici, avertizând că industria auto este în pragul dezastrului. Acțiunile General Motors și Ford se depreciază, cunoscând o scădere de 90%, respectiv 80%, în ultimele 12 luni.

În aceeași perioadă, prețul petrolului atinge minimul ultimelor 22 de luni: 52,55 USD pe baril pe piața de la New York. Statele din Nordul Europei vor acorda Islandei un împrumut în valoare de 2,5 miliarde de dolari pentru a ajuta țara să-și revină din criza financiară cu care se confruntă. Banca centrală a Elveției a coborât dobânda cheie la 1%.

În România, lipsa de pe plan local a unor instrumente financiare "toxice" de tipul derivatelor aferente creditelor "subprime" - împrumuturi ipotecare cu grad mare de risc i-au făcut pe mulți să spere că România nu va fi afectată de criza ce începuse în SUA încă din vara lui 2007. Însă, pe măsură ce criza creditelor s-a extins în toate centrele financiare puternice ale lumii, încrederea între instituțiile financiare s-a pierdut, băncile neștiind care este situația financiară a concurenților și temându-se că dacă dau bani cu împrumut, s-ar putea să nu-i mai poată recupera. Astfel s-a creat un blocaj financiar propagat în valuri și către instituțiile financiare românești. Multe dintre ele s-au văzut nevoite să oprească liniile de creditare pe care le acordaseră companiilor și astfel au fost afectate imediat și cheltuielile de producție și investiții. În această criză a economiei reale, exportatorii primesc cea mai grea lovitură pentru că cererea și finanțările din Uniunea Europeană și Statele Unite, principalii parteneri de afaceri ai României, au început să scadă odată cu extinderea crizei.