Criza economică

1.Criza economica la nivel mondial

Criza economica se resimpte in toata lumea prin problemele care le au economiile tarilor considerate foarte dezvoltate, companiile de renume din aceste tari intampina dificultati in a se mentine la o cota de piata foarte buna, unele din aceste companii fiind chiar in pragul; falimentului exemple sunt in toate domeniile: industria constructoare de masini, domeniul financiar –bancar, domeniul IT si alte domenii. In America Congresul a adoptat mai multe legi anti criza pentru contramandarea crizei, exemplu fiind ajutorul dat de statul American companiei Chrysler 17,4 miliarde de dolari, Statul American a ajutat aceasta companie pentru a putea sa is revina la linia de plutire, pentru ca acest gigant care reprezinta America sa nu se prabuseasca.

Visteon Corp, unul dintre cei mai mari furnizori de componente auto ai Ford, a angajat consilieri financiari şi juridici pentru a pregăti procedura de faliment. Totodată, producători de componente cu o situaţie financiară mai solidă discută cu specialişti în restructurare şi au intensificat presiunile asupra politicului pentru a preveni un potenţial colaps al industriei auto. O parte dintre marii furnizori de piese auto din SUA intenţionează să solicite protecţie sub legea falimentului sau fac eforturi uriaşe pentru a evita acest scenariu, în contextul incertitudinilor legate de disponibilitatea Washingtonului de a oferi noi ajutoare de stat acestui sector.

Compania Yahoo una dintre cele mai cunoscute companii de pe piata IT concediase in decembrie 2008 1500 de muncitori reprezetand circa 10% din personalul companiei. In luna octombrie a anului 2008 directorul financiar al companiei Blake Jorgensen anuntase, daca situatia economica se va deteriora si in 2009 Yahoo isi va reduce personalul in tari unde costurile pentru forta de munca sunt ridicate si va derula campanii agresive de angajari pe piete cu asteptari financiare mai reduse in randul angajatilor, precum Europa de Est, India si Asia de Sud-Est

In domeniul bancar gigantul ING anunta concedieri masive, va disponibiliza 7.000 de angajati din toata lumea, in cadrul unui plan ce vizeaza reduceri ale costurilor de 1 miliard de euro.

Conform comunicatului emis de catre grup, reducerea cheltuielilor va fi realizata prin scaderea costurilor din head office, marketing, consultanta, precum si din contractele cu furnizorii de IT. Astfel, grupul spera ca se va face o economie de 650 de milioane de euro la nivelul bancii si 350 de milioane de euro din operatiunile de asigurari. De asemenea, institutia va reduce riscurile si costurile si isi va canaliza concentrarea pe activitatile cheie si de investitii.

Grupul a inregistrat, conform unei estimari provizorii, o pierdere de 1 miliard de euro in 2008. ING a primit pe 19 octombrie 2008 o injectie de capital de 10 miliarde de euro din partea statului olandez.

Aceasta criza se extinde si la nivelul alimentelor, Banca Mondiala a tras un semnal de alarma prin care a aratat ca milioane de persoane din toata lumea sufere din cauza crizei alimentare. Preturile alimentelor combinate cu impactul crizei financiare agraveaza dificultatile tarilor aflate in dezvoltare. Banca Mondiala a semnalat inca o problema foarte grava privind pretul alimentelor. In timp ce cotatiile porumbului pe pietele internationale a scazut cu 32%, pretul cu care consumatorii finali il cumpara nu a scazut decat cu 1%, fapt ce ar trebui sa necesite o atentie speciala a modului in care se comercializeaza produsele alimentare de baza.

Banca Mondiala acorda ajutoare proiectelor prin care se pot combate simtomele acestei crize care tinde sa cucereasca globul in 2009. Datorita crizei financiare cele mai mari banci din Europa Centrala si de Est vor sa fac lobby pe langa Uniunea Europeana pentru extinderea ajutorului anti criza si in Europa de Est pentru pentru a atenua efectele crizei de creditare.

Grupul celor noua banci, condus de banca austriaca Raiffeisen doreste extinderea programului de la Bruxelles dincolo de granitele Uniunii Europene, pentru tari ca Serbia si Ucraina.

Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen International, a spus ca este important ca orice actiune de sustinere a bancilor sa nu fie limitata doar la Europa de Vest.

"Am luptat 50 de ani pentru a scoate aceste tari din comunism, iar acum cand avem o piata libera in regiune nu putem sa le lasam singure cand stau in calea unei vijelii extrem de puternice", a spus Stepic.

Celelalte banci incluse in actiune sunt Unicredit, Intesa Sanpaolo, Erste Bank, Societe Generale, KBC, Bayern Landesbank, Swedbank, si EFG Eurobank.

2.Cum este afectata Romania de criza economica mondiala?

Sectorul IT, cel al bunurilor de larg consum, domeniul construcţiilor şi cel imobiliar, dar şi majoritatea companiilor cu o rată înaltă de capital împrumutat, au fost identificate printre zonele care vor avea cel mai mult de suferit în urma deprecierii leului şi creşterii inflaţiei.

În doar trei săptămâni, leul a pierdut aproape 4% în faţa euro, remarcându-se prin cea mai slabă evoluţie dintre monedele din regiune. Faţă de vara anului trecut, când au apărut semnele unei crize pe piaţa financiară internaţională, deprecierea a fost de 20%. Cu o monedă naţională în suferinţă, au probleme toate sectoarele economiei care se bazează masiv pe achiziţii din străinătate.

Romania incepe sa resimpta tot mai mult criza economica, la care mari economisti nu ii gasesc antidotul, acesta recesiune economica va fi resimtita cel mai mult de companiile din Romania. Companiile care au contracte credite pentru dezvoltare sau alte credite pentru alte nevoi se vor gasi in imposibilitatea de a mai plati acele credite. Pe de alta parte, intrucat bursele mondiale se prabusesc , iar Bursa de Valori Bucuresti a pierdut in doar cateva zile peste 2 miliarde de euro, companiile nu mai pot miza pe acestea ca si surse de finantare, astfel incat o alta varianta de acoperire a nevoilor financiare este total blocata.

Evoluţia cursului de schimb, scumpirea creditelor, întârzierea dezvoltării infrastructurii, mai ales în ceea ce priveşte autostrăzile, şi incapacitatea de accesare a fondurilor structurale de la UE. Autorităţile locale nu au suficientă autonomie şi nu sunt pregătite cu proiecte eligibile.

Cum pe fondul crizei economice este de asteptat ca firmele sa nu mai apeleze la contracte de creditare adresate bancilor se contureaza astfel tabloul unei crize financiare care va arunca in faliment, extrem de multe companii din Romania. Efectul este unul de recul, creditorii care in conditii normale ar fi fost de acord sa acorde mai multe termene de gratie partenerilor de afaceri de la care incaseaza bani fiind in situatie de criza sunt obligati sa puna presiune pe debitori pentru a putea sa isi achite datoriile, reactia va fii una in lant intrucat extrem de multe companii nu vor gasii resursele necesare sa isi achite datoriile scadente, luand astfel calea falimentului. La inceputul anuli 2009 numarul de debitori care provin din zona companiilor si care au intrat ca dosare de colectare debite in portofoliul agentiilor de colectare debite a crescut cu 77% fata de perioada anului 2008.Tot mai multi creditori au termenele de plata depasite fata de partenerii lor de afaceri si ceea ce este mai grav ca nici o prelungire sau o esalonare a soldurilor nu este o solutie pentru ca nu au de unde plati.

Falimentele care se prevad pe piata economica romaneasca vor lasa tot mai muti oameni fara locuri de munca astfel daca la sfarsitul anului 2007 piata nu avea suficienta forta de munca la finalul anului 2008 locurile de munca sunt prea putine datorita cresterii semnificative a somajului. Economia românească s-a specializat, de câteva luni, în veşti proaste. Bancheri, oameni de afaceri şi analişti financiari cred că efectele derapajelor actuale vor fi resimţite de piaţă multă vreme de acum înainte, iar prelungirea crizei internaţionale ar putea adăuga sare pe rană.

Evoluţia recentă arată că economia românească nu mai poate fi privită desprinsă de contextul economic global. Ceea ce se întâmplă acum este doar corecţia unor evoluţii nejustificate din cursul anului trecut: creşterea disproporţionată a salariilor, nesusţinută de o creştere reală a productivităţii, supraevaluarea potenţialului de creştere economică de către investitori, o valoare a leului nejustificată faţă de euro (3,11 vara trecută), având în vedere indicatorii macroeconomici. Acest proces de corectare poate deveni îngrijorător dacă, în contextul actual de instabilitate economică globală, investitorii străini nu mai văd în România o piaţă de încredere, cu randamente sigure, superioare celor din pieţele mature. În acest caz, retragerea de capital va continua, investitorii redirecţionând fondurile către alte pieţe.

Pe termen scurt si mediu consumul va scadea ca efect al creşterii preţurilor produselor importate, însă asta depinde şi de evoluţia veniturilor populaţiei. E posibil să urmeze o perioadă de presiune asupra angajatorilor în direcţia creşterii salariilor.

Un scenariu ar fi cel în care consumul creşte în continuare şi Guvernul creşte salariile. Atenţie, este ok să creşti salariile, însă numai cu echivalentul inflaţiei şi al creşterii productivităţii muncii. Dacă cedezi presiunilor sindicale, banii se vor regasi în inflaţie.