Criza financiară globală

CRIZA FINANCIARA GLOBALA

Termenul de criza financiară este aplicat în linii mari, la o varietate de situaţii în care unele instituţii financiare sau de active pierd brusc o mare parte din valoarea lor. Crizele financiare sunt asociate cu panica bancara, si recesiunea.

O deteriorare a economiei globale provocata de criza financiara este cea mai mare amenintare la adresa securitatii mondiale, pentru ca va conduce la saracie si la resentimentele a sute de milioane de oameni. Desfiintarea unui numar mare de locuri de munca va accentua saracia, va spori numarul de imbolnaviri si va duce la cresterea numarului de oameni care nu se pot alimenta in mod adecvat in tarile in curs de dezvoltare.

Toate acestea vor alimenta probabil nemultumirile la scara larga si vor conduce la aparitia unor miscari sociale radicale si violente.

1. Cum a inceput totul?

Anul 2008 a intrat in istorie ca anul crizei financiare globale. Mai multe evenimente aveau sa prabuseasca bursele lumii, marile companii, si au facut ca guvernele sa ia masuri fara precedent. Totul a inceput in luna august in Statele Unite, odata cu criza creditelor. Tot mai multi americani isi luasera redite ipotecare si le era din ce in ce mai greu sa le achite. Acest fenomen s-a intensificat si a dus rapid la primele falimente ale bancilor specializate pe aceste produse.

Pentru a evita posibilele efecte negative ce ar fi putut aparea pe piata, bancile centrale au inceput sa intervina cu lichiditati. Fenomenul se extinde, si ajunge sa afecteze si Europa si implicit Romania. Rezultatele crizei incep sa se faca observate la nivelul burselor. La noi, criza economica internationala a produs mari fluctuatii pe piata economica, afectand atat piata bursiera, cat si piata valutara. Bursele de la Bucuresti s-au prabusit pe 8 octombrie astfel ca Bursa de Valori Bucuresti a fost inchisa intreaga zi, urmata de piata din Sibiu. Efectele s-au resimtit si pe piata valutara unde leul a scazut aproape de pragul de 4 lei, fiind nevoie de interventia bancii centrale pentru a-l intari. Iar efectele se resimt si in present.

Asadar, unul dintre cele mai importante momente ale anului 2008 ramane declinul sistemului financiar bancar din Statele Unite, care s-a propagat in toata in toata lumea si astfel a inceput si declinul burselor.

2. Declinul bancilor

Evolutia acestei situatii a inceput sa fie punctata, initial treptat, de falimente si nationalizari. Astfel, in 17 februarie a fost nationalizata banca britanica Northern Rock, dupa care, in 16 martie, banca JPMorgan Chase & Co a cumparat banca de investitii Bear Stearns, la un pret foarte scazut, cu ajutorul bancii centrale americane. Intre timp, pe 11 martie, bancile centrale mondiale au facut o noua injectie masiva de lichiditati pe pietele de credit.

Efectele crizei, insa, au inceput sa fie resimtite din ce in ce mai accentuat dupa prima jumatate a lui 2008. Astfel, pe 7 septembrie, cele mai mari banci de credite ipotecare din Statele Unite, Freddie Mac (Federal Home Loan Mortgage Corporation) si Fannie Mae (Federal National Mortgage Association), au fost puse sub supraveghere federala.

Poate una din cele mai negre zile din istoria Wall Street, a fost 15 septembrie 2008. Atunci Bank of America accepta sa cumpere banca Merrill Lynch, a treia banca mondiala de investitii pentru circa 50 de miliarde dolari, ca sa evite o accentuare a crizei, iar Lehman Brothers a patra banca de investitii din lume,intra in faliment. Falimentul Lehman Brothers este de departe cel mai mare din istoria SUA, institutia detinand active totale de peste sase ori mai mari decat cele ale companiei de telecomunicatii WorldCom, care a solicitat protectie fata de creditori in 2002 si ocupa locul al doilea in ierarhie.

Aceasta decizie avea sa prabuseasca lumea financiara mondiala. Mai multe intitutii financiare de prestigiu au fost ingenuncheate, ca urmare a pierderilor de zeci de miliarde de dolari, din cauza investitiilor pe piata imobiliara si pe cea ipotecara. Zece banci internationale au creat un fond de lichiditati de 70 miliarde dolari, ca sa faca fata necesitatilor urgente, in timp ce bancile centrale au relaxat creditarea. Masurile nu au putut impiedica, insa, caderi semnificative pe pietele internationale de capital.

O zi mai tarziu, banca centrala americana - Federal Reserve (Fed) - si guvernul american au nationalizat cel mai mare grup de asigurari din lume amenintat de faliment.

Gigantul AIG este salvat de Guvernul American, care plateste 85 de miliarde de dolari pentru 80% din actiunile sale.

Pietele de capital au cazut puternic, ca reactie la planul Lehman Brothers de a-si suspenda operatiunile de tranzactionare. BVB nu a fost ferita de efecte, ci din contra, avea “cea mai socanta sedinta din istoria moderna a bursei” . Scaderile au fost dramatice, pana la minimele ultimelor 45 de luni. In tot acest timp, evolutia Bursei de la Bucuresti a stat sub semnul panicii, incertitudinii si volatilitatii. Scaderile au continuat, au fost atinse noi minime, iar neincrederea investitorilor autohtoni si iesirea celor straini era din ce in ce mai evidenta in vanzarile excesive si in volumele de tranzactionare.

Dupa falimentul Lehman Brothers, preluarea Merrill Lynch de catre Bank of America si nationalizarea American International Group (AIG), guvernul american a adoptat “ Legea pentru stabilizarea economica” menita sa salveze sistemul financiar american de la colaps.

In Europa mai multe guverne au anuntat planurile de salvare a sistemului bancar, care prevad, in total, acordarea a circa 1.500 miliarde euro pentru recapitalizarea bancilor sau garantarea finantarii. Masura vine dupa ce mai multe banci europene s-au confruntat cu probleme de lichiditate. Pe 7 septembrie - Trezoreria americana decide nationalizarea bancilor Fannie Mae si Freddie Mac, dupa ce acestea au suferit pierderi financiare importante. Douazeci de zile mai tarziu, compania de asigurari belgiano-olandeza Fortis este ajutata de statele belgian, olandez si luxemburghez. Banca britanica Bradford and Bingley este nationalizata. La fel si Banca Dexia, de catre autoritatile franceze si belgiene. Congresul american a adoptat apoi un plan de 700 miliarde euro de salvare a sistemului bancar, iar a doua zi, la Paris, a avut loc un mini-summit al celor mai importante patru state europene care au incercat sa gasesasca noi solutii la criza in desfasurare.La inceputul lunii octombrie, Londra anunta un plan de salvare care include o nationalizare partiala a bancilor. Marile banci centrale ale lumii au luat decizii concertate de relaxare a politicii monetare. Cu toate acestea, ulterior, marea majoritate a burselor mondiale s-au confruntat cu scaderi masive.