Criza Financiară Internațională și Piețele de Capital

CRIZA FINANCIARA INTERNATIONALA SI PIETELE DE CAPITAL

CAP.1. CRIZA FINANCIARA INTERNATIONALA.DEFINITE. CAUZE. DIMENSIUNI.

1.1. DEFINITIA CONCEPTULUI DE CRIZA

Criza economica

Criza economica reprezinta o situatie in care economia unei tari trece brusc printr-o scadere a fortei sale, scadere adusa de regula de o criza financiara. O economie ce trece printr-o criza economica va experimenta aproape sigur o scadere a PIB (Produs Intern Brut), o evaporare a lichiditatilor si o crestere / scadere a preturilor din cauza unei inflatii / deflatii. Crizele economice pot lua forma unei stagflatii, unei recesiuni sau unei depresii economice, si uneori pot duce la colaps economic.

Criza financiara

Criza financiara este o situatie in care cererea de bani este mai mare decat oferta de bani (disponibilul). Aceasta inseamna ca lichiditatea este rapid evaporata deoarece banii disponibili sunt retrasi din banci, fortand astfel bancile fie sa vanda propriile active si investitii, pentru a-si acoperi necesitatile, sau sa colapseze. Criza financiara poate duce la o criza economica.

Recesiunea

Recesiunea ca notiune economica este caracterizata ca o faza de declin a activitatii economice mai putin grava decat depresiunea sau criza, constand in diminuarea productiei, reducerea investitiilor, scaderea cursului actiunilor la bursa

Există unii specialişti care clasifică aceste crize în crize sociale (inflaţie în creştere, şomaj, sărăcie), în crize financiare(volatilitate accentuată pe pieţele de capital, căderea burselor şi revenirea lor spectaculoasă), crize politice (care pot degenera în războaie), crize locale sau internaţionale crize cauzate de dezastre naturale sau crize economice generalizate.

Este dificil să facem aprecieri când o criză financiară devine una economică sau dacă o criză economică generează o criză financiară sau invers. În principiu vorbim întotdeauna de o criză economică generată fie de cauze financiare, politice sau sociale.

Criza financiară este o formă de manifestare a crizei economice şi reflectă o neîncredere în sistemul financiar, o scădere semnificativă a volumului tranzacţiilor la bursă, o dereglare a mecanismelor de piaţă.

Bursa este barometrul economiei şi tranzacţionează afaceri de diferite dimensiuni şi din diferite sectoare. În momentul în care piaţa acestor afaceri (piaţa imobiliară, piaţa petrolului, piaţa muncii) suferă dereglări sau corecţii importante ele se vor reflecta în profitabilitatea afacerilor listate la bursă şi, implicit, în preţul activelor financiare (acţiuni sau obligaţiuni) care depind direct de aşteptările investitorilor.

Panica legată de economie nu face altceva decât să accentueze amplitudinea acestor corecţii şi să inducă noi incertitudini în economie. De aici şi până la reducerea apetitului pentru economisiri şi investiţii şi apoi la creşterea dobânzilor pe piaţă nu este decât un pas. Vorbim de o criză doar atunci când efectele acesteia afectează un număr foarte mare de oameni/companii. Crizele pot există însă într-o stare latentă şi să nu fie atât de vizibile, deteriorând încetul cu încetul existenţa noastră.

Nu este prima dată când economia mondială se confruntă cu perioade de recesiune. Poate este pentru prima dată după foarte mulţi ani (Marea criză interbelică începută în 1929 şi continuată pe mai mulţi ani sau Căderea Sistemului de la Bretton Woods în 1971) când avem de a face cu o criză localizată la nivelul ţărilor dezvoltate (nu doar la nivelul ţărilor în curs de dezvoltare).

1.2. CARACTERISTICILE ACTUALEI CRIZE FINANCIARE

Actuala criza financiara (si economica) internationala are cateva caracteristici care este important a fi relevate, deoarece de asta depinde atat intelegerea naturii cat si a cauzelor si, ca urmare, a posibilelor remedii de absorbtie a acesteia.

a. in primul rand, este vorba despre o criza exclusiv financiara. Ea a aparut ca un rezultat necesar al autonomizarii excesive a fluxurilor nominale in raport cu fluxurile economice (adica al autonomizarii excesive a economiei nominale in raport cu economia reala).

Astfel, a fost posibila aparitia asa-numitului bubble in zona fluxurilor nominale, care, nefiind sustinut nici in mod explicit, nici in mod implicit, de catre fluxurile reale, a explodat, generand recalibrarea tuturor variabilelor economice si financiare aferente;

b. in al doilea rand, este vorba despre o criza cu origine punctuala. Ea a aparut intr-o anumita parte a lumii (SUA) si in legatura cu o anumita zona a activitatii economice (creditele bancare);

c. in al treilea rand, este vorba despre o criza de tip ciclic. Ea urmeaza logica (cel putin asa cum cunoastem, pana acum, din teoriile ortodoxe dedicate ciclicitatii economice) aparitiei, dezvoltarii si declinului unui fenomen economic oarecare, de natura infrastructurala, care se constituie in ancora a necesitatii recalibrarii bruste a sistemului economic.

Avem in fata o criza ancorata la logica evolutiei tandemului fluxuri nominale – fluxuri reale. Ori de cat ori se va actualiza aceasta logica, exista riscul actualizarii unei crize de acest tip;

d. in al patrulea rand, este vorba despre o criza structurala. Aceasta caracteristica rezulta din faptul ca nu numai anumite raporturi intre dinamica (si structura) fluxurilor nominale si dinamica (si structura) fluxurilor reale au putut constitui cauze ale declansarii crizei,

dar si anumite raporturi intre activitatea financiara reglementata si cea nereglementata s-au putut constitui in cauze potentiale ale crizei;

e. in al cincilea rand, este vorba despre o criza predictibila. Predictibilitatea crizei cu care ne confruntam rezulta, in mod logic, atat din caracterul ei structural cat si din caracterul ei ciclic;