Criza gazelor

In cele ce urmeaza , voi incerca sa creionez o imagine de ansamblu in ceea ce priveste situatia tensionata pe piata gazelor naturale denumita de catre presa “ CRIZA GAZELOR “ , asa cum am avzut-o eu si cum au reflectat-o si publicatii diverse din presa scrisa sic ea electronic.

Voi incerca sa arat cum a debutat criza , care au fost cauzele , cum a evoluat criza si , mai ales, cum a afectat acesta criza atat o parte din statele europene conectate la conductele rusesti de gaze natural , cat si Romania.

Criza gazelor din acest an , departe de a fi prima si , banuiesc, nici ultima, a fost generata de mai multe aspecte care, cronologic , s-au derulat astfel :

- 1993 Gazprom avertizeaza Ucraina ca intenţionează să reducă livrările de gaze, invocând o datorie de 300 de milioane de euro. Kievul face o primă plată, deblocând situaţia. Câteva luni mai târziu, Moscova sistează exportul de gaze către Estonia, după ce această ţară a adoptat o lege în defavoarea populaţiei rusofone. Rusia a susţinut că a întrerupt furnizarea de gaze din cauza unei datorii a Estoniei.

- 1994 Gazprom închide Republicii Moldova robinetul gazelor din cauza unei datorii. Conflictul se stinge după ce Moscova şi Chişinăul aprobă înfiinţarea unei societăţi mixte, în contul datoriei Moldova cedând gazoductele sale.

- 2004 După ce Minskul a refuzat înfiinţarea unei societăţi mixte cu Gazprom, Rusia închide conducta de gaze către Belarus. Victime colaterale sunt Polonia, Germania (partea de est) şi Ţările Baltice. Presiunile exercitate de Occident redeschid conducta.

- 2005 Începe un nou conflict cu Ucraina, miza fiind renegocierea preţului gazelor naturale. Gazpromul sistează livrările către Ucraina, asigurând doar carburantul pentru consumatorii europeni. În final, se ajunge la un acord.

- ianuarie 2006 : o scurta oprire a livrărilor de gaz rusesc spre Europa , având în vedere crizele gazului, recurente între Moscova şi Kiev ,cât şi faptul că mare parte a gazului destinat UE tranzitează Ucraina. Compania rusă Gazprom doreşte să crească preţul gazului pentru Ucraina de la 50 de dolari pentru mia de metri cubi la 230 de dolari.

- martie 2008 : Gazprom a redus din nou livrările către Ucraina. Mai multe acorduri au fost încheiate, însă nu au fost concretizate sau au fost parţial concretizate.

- 20 noiembrie 2008 : Moscova cere Kievului să plătească Gazprom datoria de 2,4 miliarde de dolari, având în vedere că un acord cu privire la plata "completă şi fără condiţii", semnat de premierul rus Vladimir Putin şi de omologul său ucrainean, Iulia Timoşenko, în luna octombrie, nu a fost respectat.

- 22 noiembrie 2008 : Gazprom ameninţă cu oprirea livrărilor începând de la 1 ianuarie 2009, în lipsa unui acord cu privire la un nou contract.

- 4 decembrie 2008 : Vladimir Putin ameninţă cu reducerea livrărilor de gaz în cazul neplătirii de către Kiev a datoriei sau sustragerii de gaz. Preşedintele ucrainean, Viktor Iuşcenko, dă asigurări că ţara sa va plăti şi garantează "securitatea" tranzitului acestei resurse spre Europa.

- 30 decembrie 2008 : Ucraina plăteşte datoria pentru gazul livrat în noiembrie şi decembrie, adică 1,5 miliarde de dolari.

- 31 decembrie 2008 : Compania ucraineană Naftogaz anunţă că nu va mai plăti nimic anul acesta. Gazprom acuză Ucraina de "şantaj", spunând că aceasta a ameninţat cu confiscarea gazului rusesc care tranzitează teritoriul ucrainean spre Europa, dacă Rusia opreşte livrările.

- 1 ianuarie 2009 : Gazprom sistează livrarea de gaz către Ucraina începând cu ora 07.00 GMT .Gazprom şi Naftogaz dau asigurări că livrările către UE nu vor fi afectate.

- 2 ianuarie: UE cere Kievului şi Moscovei reluarea imediată a livrărilor complete de gaz către ţările membre UE, după scăderea livrărilor, constatată în Polonia şi Ungaria.

- 3 ianuarie 2009 : România înregistrează scăderi ale livrărilor de gaz cu 30%, Bulgaria cu 10%, apoi cu 15%. Moscova şi Kievul se acuză reciproc pentru diminuarea livrărilor.

- 5 ianuarie 2009 : Îngrijorare în Balcanii de Vest. UE trimite o delegaţie în Ucraina. Valdimir Putin cere Gazprom, care acuză Kievul că a furat 63,5 milioane de metri cubi de la 1 ianuarie, să reducă nivelul de gaz prin Ucraina.

- 6 ianuarie 2009 : Naftogaz spune că Gazpromul şi-a redus livrările cu până la 92 milioane de metri cubi în 24 de ore, faţă de 221 milioane de metri cubi, cât promisese, fără a da explicaţii.

Gazprom acuză Ucraina că a închis trei din cele patru conducte de export care îi traversează teritoriul.

Livrările de gaz, în totalitate întrerupte în Bosnia, Croaţia, Macedonia şi Ungaria, înregistrează scăderi în Slovenia, cu 90%, şi în Slovacia, cu 70%. O scădere cu 75% este aşteptată în Cehia. Polonia primeşte doar 15% din gaz. Austria, Grecia şi Turcia sunt şi ele afectate. Livrările de gaz către Serbia scad la jumătate, iar în Italia se înregistrează o scădere cu 90% şi în Franţa cu 70%.

In conditiile in care jumatate din statele Europei sunt afectate de jocul parsiv pe care-l face Rusia , o intrebare apare din ce in ce mai mult pe buzele noastre :

Cât de mult depinde România de gazul rusesc?

Intr-un articol scris de Andrei Haragus in revista Capital , acesta arata „Uniunea Europeana (UE) se bazeaza proportie medie de circa 25% pe Rusia pentru a-i furniza gazul natural de care are nevoie, ceea ce pentru Moscova reprezinta un avantaj imens in raport cu statele europene, care depind practic de <<bunavointa>> sa.

Potrivit ultimelor date publice disponibile ale Agentiei Internationale pentru Energie (AIE), consumul de gaz al statelor membre UE depinde in proportii diferite, care variaza de la 0% la 100% de importurile din Rusia.