Crizele Financiare

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Crizele Financiare.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 6 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

Etimologic cuvântul „criză” provine din cuvântul grecesc „krisis” care înseamnă o situaţie ce necesită luarea unei decizii.

Definitii:

Criza economica, (1) stare de dificultate a activitatilor economice, ruptura, schimbare brusca in activitatea economica, concretizata in incetinirea, stagnarea sau scaderea activitatilor economice. (2) Prin extensie, reprezinta o conjunctura deprimanta pentru economie in ansamblul ei, pentru unele ramuri, regiuni etc., boala a organismului economic ce marcheaza ruperea grava a echilibrului economic, mai ales dintre productie si consum, dintre cerere si oferta, cu efecte directe asupra preturilor, gradului de ocupare si de folosire a factorilor de productie. (3) In sens strict, criza economica este momentul de cotitura a ciclului economic, cand faza de expansiune (ascendenta) cedeaza locul celei de depresiune (descendenta). Declasarea crizelor economice impune agentilor economici sa actioneze pentru a determina schimbari calitative in conditiile si factorii cresterii economice, in structurile economice, menite sa duca la eliminarea unor dezechilibre, comportamente, institutii si mecanisme caduce, premise ale trecerii la o noua faza ascendenta. Desi sunt un moment dificil in evolutia economica, cu efecte negative asupra unei parti importante a agentilor economici, c.e. sunt si semnalul declansarii in masa a fenomenelor tip "distrugere creatoare". Crizele economice pot fi ciclice si neciclice. Crizele economice ciclice sunt cele care se repeta cu o anumita regularitate, in functie de tipul ciclului economic. Crizele economice neciclice nu au o anumita repetabilitate.

Unele dintre acestea sunt partiale, altele intermediare. Crizele economice neciclice partiale cuprind una sau cateva ramuri (domenii) de activitate (industria siderurgica, carbonifera, constructiile navale, chimia de mare tonaj, de baza etc.) Ele se manifesta prin reducerea volumului productiei si ocuparii; sunt urmarea modificarilor in volumul si structura consumului, in sistemul de combinare a factorilor de productie sub incidenta progresului tehnic, sistemului de nevoi, starea piejei factorilor de producfie s.a. O categorie importanta sunt crizele agrare si crizele ramurilor care produc bunuri inter¬mediare, crizele energetice, de materii prime, valutar-financiare etc.Ele se manifesta prin insuficienta unor asemenea resurse in raport cu posibilitajile de acces spre procurarea si consumul lor de catre anumite tari si categorii de agenti economici. Crizele economice neciclice intermediare cuprind mai multe ramuri conexe, intrerup temporar faza de expansiune sau cea de reluare a cresterii economice. In sens larg, crizele economice includ si pe cele de credit, crize structurale si crize mondiale. Unele crizele economice sunt violente (criza din 1929-1933), altele lente, trenante, ca anemia unui organism biologic; unele c.e. se pot localiza doar intr-o economie sau in cateva economii nationale, altele cuprind ansamblul acestora, avand caracteristici de c.e. mondiale.

Criza financiara, (in sens larg), dereglare grava a sistemului financiar al unei tari (finantele statului, sistemul de credit, circulatia baneasca); (in sens restrans), dereglare a finantelor statului, concretizata in deficite de proportii ale bugetului de stat. Ea apare datorita unor situatii accidentale, cum sunt reducerea substantial a incasarilor bugetare, ca urmare a unor socuri neprevazute la care este supusa economia reala, conjunctura nefavorabila – interna si/sau externa in anumite ramuri, subramuri, situatii sociale explozive etc. Criza financiara poate sa apara si ca urmare a unor decizii hazardate ale forurilor legislative care angajeaza cheltuieli exagerate, ignorand posibilitatile reale ale economiei. Uneori c.f. este acceptata ca fiind raul eel mai mic, pentru a asigura impulsionarea cererii globale, pe seama unor cheltuieli de la buget acoperite doar partial prin venituri curente. Se sconteaza ca prin multiplicatorul cheltuielilor publice sa se creeze o unda suplimentara de cerere agregata care sa ofere intreprinzatorilor imaginea unor anticipari favorabile pentru impulsionarea afacerilor. Deficitul bugetar se acopera prin apelarea la imprumuturi publice (interne si/sau externe) sau prin emisiunea de masa monetara suplimentara, fara suport intr-o cantitate mai mare de bunuri marfare (viteza de rotatie a monedei este presupusa constanta). Este preferabila apelarea la imprumuturi pe termen mediu/ lung, desi aceasta impovareaza fiscal generatiile viitoare. Dincolo de un anumit prag - diferit de la o tara la alta - deficitul bugetar genereaza anomalii in economie: inflatie, deprecierea cursului monedei, cresterea exagerata a ratei dobanzii etc. Solutia de fond pentru prevenirea si depasirea c.f. este revederea politicii fiscale si a politicii cheltuielilor publice, actionandu-se impotriva birocratiei, risipei administrative, redistribuirilor bugetare nejustificate, nivelului unor categorii de cheltuieli- militare, pentru administratie.

Crize petroliere, ansamblul perturbarilor si efectelor negative pe care controlul cantitatilor de petrol extrase si cresterea pretului la titei le-au generat asupra tarilor importatoare de titei, a economiei mondiale si fluxurilor economico-financiare internationale. Prima c.p. (1973-1974) s-a declansat in timpul razboiului Kippur, cand tarile membre OPEC au majorat pretul titeiului, in patra luni, de la 41 dolari/ tona la 83,5 dolari/tona. Acesta a avut efecte grave asupra economiilor importatoare de titei: practic s-a prabusit sistemul monetar-valutar stabilit la Bretton Woods, s-a trecut la cursuri valutare fluctuante, ca regulator pentru cresterea incertitudinilor. A doua c.p., in 1979-1980, cand a avut loc o noua explozie a pretului la titei (de la 127,2 dolari/tona la 222,7 do-lari/tona). Profiturile obtinute de cele mai mari sapte trusturi petroliere s-au dublat, iar veniturile din export ale tarilor exportatoare de titei au sporit de patra ori; practic, 1,5% din PIB tarilor dezvoltate a fost transferat spre cele exportatoare de titei. C.p. a dus la cresterea generala a preturilor, la restracturari dramatice in configuratia pe ramuri a unor economii. Ea a pus in discutie sistemul tehnic din economia mondialS, bazat pe preturi scazute la energie (in special hidrocarburi, in care titeiul asigura in 1973 circa 66,5% din energia primara consumata).

Deflatie, proces monetar-material caracterizat prin scaderea durabila pe termen lung a nivelului preturilor, scadere rezultata dintr-un ansamblu de masuri care vizeaza restrangerea cererii nominale pentru a reduce tensiunile asupra dinamicii crescatoare a preturilor. In fapt, este vorba de o politica deflationista, concretizata prin: reducerea cheltuielilor publice; cresterea presiunii fiscale pentru limitarea veniturilor disponibile ale populatiei; restrictionarea creditului si cresterea ratei dobanzii; limitarea cresterii salariilor si a marjelor de profit; adesea, se recurge chiar la blocarea preturilor.

Fisiere in arhiva (1):

  • Crizele Financiare.docx