Cum influențează politicile guvernamentale ale domeniului bugetar-fiscal în economie

Introducere

Politica fiscală reprezintă o componentă esențială a politicii bugetare considerată ca fiind un ansamblu de măsuri inițiate și implementate de guvern, prin intermediul bugetelor publice, în scopul realizării și menținerii echilibrului macroeconomic în economia reală. Politică bugetar-fiscală are o importanță majoră deoarece unul din obiectivele politicii bugetar fiscale este: stabilizarea economiei, reglarea economiei și creșterea economică.Deci autoritățile publice utilizează mecanismele finanțelor publice pentru a atinge obiectivele pe care și le-au propus.

Astfel un indicator al politicii bugetar-fiscale ne permite de a cunoaște dacă această politică a evoluat în sens expansiv ori dimpotrivă resctrictiv.

În prezenta lucrare voi menționa care au fost principalele măsuri ale politicii bugetar-fiscale din anul 2018 și anul 2019 în România dar și cum au afectat aceste măsuri principalele instrumente utilizate în cadrul acestei politici care sunt: cheltuielile bugetare, sistemul de impozite și taxe, managementul datoriei publice dar și deficitul bugetar.

Conceptul de creștere economică este unul din cele mai importante din cadrul economiilor economice clasice și contemporane. Pe când creșterea economică este deosebit de importantă și pentru organele de guvernământ din țară și reprezintă o prioritate în analizele economiștilor din diferite timpuri ca obiectiv al politicii economice datorită șanselor de prosperitate economică și socială pe care le poate oferi.Astfel în cele ce urmează vom afla dacă economia României a înregistrat o creștere semnificativă în ultimii 2 ani adică perioada 2018-2019.

I. Politica bugetar-fiscală din România în anul 2018

I.I. Principalele măsuri bugetar-fiscale în anul 2018

În domeniul impozitului pe profit

- Combaterea planificării fiscale agresive și erodarea bazei impozabile prin asigurarea de condiții echitabile și eficiente de concurență pentru toți contribuabilii plătitori de impozit pe profit, aceștia sunt încurajați să își declare în mod transparent obligațiile fiscale. Această perfecționare a cadrului legislativ de impozitare a profiturilor corespunde abordărilor de la nivelul Uniunii Europene, astfel cum au fost exprimate în cuprinsul ”Directivei 2016/1164 a Consiliului privind stabilirea normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne”, a cărei transpunere în legislația națională a fost, în acest fel, realizată.

- Consolidarea încasărilor din domeniul impozitului pe profit, prin lărgirea bazei de impozitare, sens în care s-a restrâns deducerea cheltuielilor generate de operațiunile de cesiune de creanțe.

- Începând cu anul 2018, au fost modificate condițiile de încadrare a persoanelor juridice române în categoria microîntreprinderilor:

i) majorarea nivelului veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 500.000 euro la 1.000.000 euro;

ii) eliminarea condiției privind realizarea veniturilor din consultanță și management în proporție de 20% din veniturile totale;

iii) eliminarea activităților pentru care contribuabilii nu aplică acest sistem de impunere (Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, Fondul de compensare a investitorilor, Fondul de garantare a pensiilor private, Fondul de garantare a asiguraților).

- Microîntreprinderile care au subscris un capital social de cel puțin 45.000 lei și au cel puțin 2 salariați pot opta, o singură dată, să aplice prevederile titlului II ”Impozitul pe profit” începând cu trimestrul în care aceste condiții sunt îndeplinite cumulativ, opțiunea fiind definitivă.

În domeniul impozitului pe venit

- Reducerea cotei de impozit pe venit, de la 16% la 10%.

- Majorarea nivelului salariului lunar brut în funcție de care se acordă deducerea personală, precum și majorarea nivelului deducerilor personale, în sumă fixă, acordate persoanelor care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor de până la 1.950 lei și majorarea deducerilor personale acordate în mod degresiv persoanelor fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor până la valoarea de 3.600 lei, inclusiv.

- Simplificarea obligațiilor declarative ale persoanelor fizice, prin comasarea unui număr de 7 declarații, într-o declarație unică și efectuarea plăților oricând în cursul anului până la termenul de 15 martie, inclusiv, al anului următor celui de realizare a veniturilor.

În domeniul contribuțiilor sociale obligatorii

- Reducerea cotei totale a contribuțiilor sociale obligatorii, per total cu 2 puncte procentuale.

- Nivelul contribuțiilor a scăzut cu 2 puncte procentuale, astfel că, din totalul de 39,25% contribuții plătite la un salariu brut, se plătesc 37,25%. Din totalul de 22,75% contribuții datorate de angajator, 20 de puncte procentuale s-au transferat către salariat. În total, din salariul brut, 35% sunt contribuții reținute de angajator în numele salariatului iar contribuțiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75% au scăzut la 2,25% și acoperă riscurile de șomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanțe salariale. Acestea din urmă sunt cuprinse într-o singură contribuție, care se numește contribuție asiguratorie pentru muncă.

- Modificarea modului de stabilire a CAS și a CASS, în cazul persoanelor fizice care desfășoară activități independente sau alte categorii de venituri, în sensul că aceste persoane nu mai datorează contribuțiile sociale asupra venitului realizat:

i) baza de calcul a CAS este venitul ales, care este cel puțin egal cu salariul minim brut pe țară; ii) baza de calcul a CASS este salariul minim brut pe țară.

Aplicarea opțională a unui mecanism de colectare a TVA (split payment) iar pentru anumite categorii de persoane impozabile aplicarea obligatorie a mecanismului de plată defalcată a TVA , respectiv cele care:

- la 31 decembrie 2017 înregistrează obligații fiscale reprezentând TVA, cu excepția celor a căror executare silită este suspendată, în cuantum mai mare de 15.000 de lei în cazul contribuabililor mari, 10.000 de lei în cazul contribuabililor mijlocii, 5.000 de lei pentru restul contribuabililor, dacă aceste obligații nu sunt achitate până la data de 31 ianuarie 2018;

- începând cu data de 1 ianuarie 2018 înregistrează obligații fiscale reprezentând TVA, restante, neachitate în termen de 60 de zile lucrătoare de la scadență, cu excepția celor a căror executare silită este suspendată, în cuantum mai mare de 15.000 de 36 lei în cazul contribuabililor mari, 10.000 de lei în cazul contribuabililor mijlocii, 5.000 de lei pentru restul contribuabililor;

- se află sub incidența legislației naționale privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.