Curtea de Conturi a Republicii Moldova

1. Curtea de Conturi – noţiuni generale.

Curtea de Conturi este organul suprem de control financiar.

1994 – a fost creată Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în conformitate cu prevederile articolului 133 din Constituţia Republicii Moldova şi ale Legii nr. 312-XIII din 8 decembrie 1994 „Privind Curtea de Conturi”. Înfiinţarea Curţii de Conturi e prevăzută de Constituţia RM din 29 iulie 1994, titlul IV, articolul 133, care prevede că :

(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare publice.

(2) Curtea de Conturi este alcătuită din 7 membri.

(3) Preşedintele Curţii de Conturi este numit de Parlament, la propunerea Preşedintelui acestuia, pentru un termen de 5 ani. Membrii Curţii sînt numiţi de Parlament, la propunerea Preşedintelui acesteia.

(4) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice.

Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea independent în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, cu alte acte legislative, precum şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Curtea de Conturi activează şi îşi exercită competenţele în baza actelor legislative:

-Constituţia Republicii Moldova, adoptata la 29.07.1994 (art. 133)

-Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 privind Curtea de Conturi

-Legea privind Codul de conduită a funcţionarului public nr.25-XVI din 22.02.2008

-Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr.158-XVI din 04.07.2008

-Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007

-Legea privind activitatea de audit nr. 61-XVI din 16.03.2007

-Legea privind sistemul bugetar si procesul bugetar nr.847-XIII din 24.05.1996

-Legea privind finanţele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003

Acorduri bilaterale de cooperare încheiate între Curtea de Conturi şi alte Autorităţi Publice : Ministerul Afacerilor Interne, CCCEC, Serviciul de informaţii şi securitate, Procuratura general, Serviciul vamal, ULIM, USM, ASEM.

În virtutea angajamentului de a adera la cele mai bune standarde şi practici în domeniul auditului extern, Curtea a început, în anul 2007, procesul de transformare într-o instituţie supremă de audit, care să întrunească cele mai înalte standarde de independenţă, obiectivitate şi profesionalism în efectuarea auditului finanţelor publice.

Primul pas, şi cel mai important, în acest proces de transformare îl constituie elaborarea şi adoptarea noii Legi a Curţii de Conturi, care a intrat în vigoare începînd cu 01 ianuarie 2009. Schimbările principale pe care le-a introdus noua lege pot fi rezumate ca o trecere de la controlul financiar extern la un nou sistem de audit public extern şi reprezintă o schimbare majoră a funcţiei Curţii de Conturi în cadrul unui model de management al finanţelor publice.

Curtea de Conturi este unica autoritate publică a statului care exercită controlul asupra formării, administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi administrării patrimoniului public prin realizarea auditului extern în sectorul public, în calitate de instituţie supremă de audit şi este protejată legal de interferenţa din partea organelor de drept sau cu funcţii de control.

2. Obiectivele şi principiile activităţii Curţii de Conturi sînt:

- evaluarea regularităţii, legalităţii, conformităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii gestionării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public;

- promovarea standardelor, recunoscute internaţional, privind transparenţa şi responsabilitatea în domeniul managementului finanţelor publice;

- asigurarea transparenţei prin informarea autorităţilor publice responsabile şi publicului despre planurile sale strategice şi anuale, despre constatările şi recomandările sale;

- certificarea personalului cu atribuţii de audit public.

Activitatea Curţii de Conturi se bazează pe următoarele principii:

- legalitate;

- obiectivitate;

- independenţă;

- transparenţă.

Conducerea

Conducerea Curţii de Conturi se exercită de Preşedintele acesteia, care se numeşte de Parlament pe un termen de 5 ani, la propunerea Preşedintelui Parlamentului.

Relaţiile cu Parlamentul

Parlamentul aprobă bugetul Curţii de Conturi pe anul următor pînă la 1 iulie a anului în curs şi-l remite Guvernului pentru includerea lui în proiectul legii bugetului de stat pentru anul bugetar următor.

Preşedintele Curţii de Conturi se numeşte de Parlament pe un termen de 5 ani, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi. Preşedintele Parlamentului propune candidatura pentru funcţia de Preşedinte al Curţii de Conturi după consultarea obligatorie a fracţiunilor parlamentare.

Membrii Curţii de Conturi se numesc de Parlament, la propunerea Preşedintelui Curţii de Conturi, pe un termen de 5 ani, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Parlamentul sau fracţiunile parlamentare pot solicita Curţii de Conturi efectuarea unor acţiuni de audit. Acţiunile de audit pot fi solicitate fără decizia Parlamentului, la cererea oricărei fracţiuni parlamentare, o dată în semestru.

Numărul de personal al Curţii de Conturi se aprobă de către Parlament.

Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului:

- către 15 martie, raportul financiar de executare a bugetului propriu din exerciţiul bugetar expirat;

- către 15 iulie, raportul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public, care se examinează în şedinţă plenară a Parlamentului.

3. Independenţa Curţii de Conturi :

(1) Curtea de Conturi dispune de independenţă organizaţională, funcţională, operaţională şi financiară conform prezentei legi.

(2) În exercitarea atribuţiilor şi împuternicirilor sale, Curtea de Conturi este independentă şi nu poate fi direcţionată sau controlată de nici o persoană fizică sau juridică.

(3) Curtea de Conturi este apolitică, nu sprijină şi nu acordă asistenţă nici unui partid politic.