Decalaje dintre Țările Bogate și Sărace Datorate Globalizării

Schimbarea pe care fenomenul globalizarii o aduce vizeaza acumularea si cresterea economica, dezvoltarea tehnologica, eficientizarea modurilor de organizare sociala, stabilirea scopurilor societatii si a tipului de interactiuni sociale, modificarea valorilor impartasite de indivizi, grupuri si comunitati.Pe masura ce efectele globalizarii se manifesta, noi si noi amenintari isi fac simtita prezenta, noi necunoscute apar si asteapta raspunsuri. Deciziile

politice se dovedesc greu de structurat, fie si numai pentru faptul ca unele dintre ele pot produce efectele scontate pe termen lung sau se pot dovedi catastrofale dupa multi ani.

Stiinta si cunoasterea vor trebui sa joace un rol central in procesul de dezvoltare a societatii globale care este pe cale sa se nasca. Distante care acum nu foarte mult timp se parcurgeau in cativa ani, se acopera astazi in cateva ore. Putem comunica oricand, cu oricine din orice colt al lumii. In ciuda apropierii mai mari ca niciodata si a depasirii barierelor in urma cresterii fara precedent a vitezei de circulatie a informatiei, capacitatea de a comunica emotii si stari sufletesti profunde este in scadere. Singuratatea tinde sa devina o tara sociala grava, in plina epoca a comunicarii, in SUA spre exemplu, peste 26 de milioane de oameni traiesc singuri. Niciodata in istoria umanitatii o societate nu a mai cunoscut un asemenea grad de solitudine.Timp de secole, oamenii si-au imbogatit experienta prin contact cu natura si cu alti indivizi. Azi, cautam noi experiente pe ecranele calculatoarelor si ale jocurilor video. Are loc modificarea relatiilor inter-umane, rasturnarea valorilor si dorinta de „emancipare totala” a indivizilor.

Un fenomen caracteristic globalizarii il constituie redirectionarea productiei industriale catre state in curs de dezvoltare si slab dezvoltate. In cautarea profiturilor si a presiunii legislatiei in materie de mediu din tarile dezvoltate, marile concerne transfera capacitatile de productie catre statele aflate in plin proces de modernizare sau catre statele lumii a treia.Aceasta tendinta este insotita de rezistente venite atat din tarile de export a industrializarii in care muncitorii isi vad amenintate locurile de munca, cat si in tarile de destinatie a exportului de industrie care acuza transferul de capacitati de productie invechite si poluante si sufocarea initiativei particulare locale.Din punct de vedere istoric, comertul a fost o sursa de dezvoltare economica si de schimb cultural pentru un numar insemnat de civilizatii. In prezent comertul este o arma si un instrument de santaj care se bazeaza pe regulile puterii si ajuta la polarizarea lumii. Accesul tarilor mici si sarace la instrumentele de decizie, intr-un mod echitabil, este blocat si aproape imposibil.

Ca si accesul la bunastare, si accesul la cunoastere nu este egal pentru toti.Polarizarea sociala, impartirea lumii in bogati si saraci este dublata acum de polarizarea educationala si informationala. Din aceasta cauza este vital pentru tarile mai slab dezvoltate sa-si pastreze si sa-si extinda sistemele publice de educatie, sa-si dezvolte puternice sisteme de cercetare stiintifica si tehnica, sa beneficieze cat mai mult de oportunitatile oferite de noile tehnologi

informationale si de internet.Sfidarile noului secol obliga la regandirea problemelor dezvoltarii, plecand de la premisa ca resursele de care dispunem sunt un bun public universal si, in virtutea drepturilor fundamentale ale omului, fiecare locuitor al planetei trebuie sa aiba acces la ele: apa, energie, hrana, medicamente –, dar si la educatie sau la retelele de comunicatii globale.

Razboaiele viitorului nu vor mai fi motivate atat de ideologii sau de conflicte identitare, ci mai degraba de accesul la resurse. Epuizarea resurselor de catre natiunile sarace, in conditiile mentinerii unor ritmuri ridicate de crestere demografica si a unor cresteri economice modeste, va determina mari fluxuri migratoare, generatoare de noi surse de tensiuni si stari conflictuale.Problemele saraciei si subdezvoltarii, marile discrepante economice si sociale la scara mondiala impun reconsiderarea rolului statului. Totodata s-a pus cu pregnanta problema necesitatii aparitiei unor institutii de vocatie universala care sa actioneze atat pentru a promova reguli clare, transparente si echitabile de functionare a pietelor globale, cat si pentru a atenua si corecta esecurile acestor piete, in favoarea tarilor slab-dezvoltate, pentru reducerea decalajelor dintre tarile bogate si cele sarace. Abordarea problemelor sociale la scara globala tine de drepturile si libertatile cetatenesti, de valorile democratiei.