Decizia de Investiții în Mediul Probabilistic și Incert

Obiectivul central al investiţiilor este acela de a plasa anumite fonduri cât mai rentabil posibil. În activitatea unei firme, deseori, se întâmplă să apară situaţii deosebite, uneori imposibil de soluţionat, izvorâte din cunoaşterea incompletă şi, mai ales, imperfectă a tuturor condiţiilor de desfăşurare a procesului investiţional.

Se poate vorbi de două tipuri de situaţii de cunoaştere imperfectă, şi anume:

a) situaţii probabilistice - acele situaţii în care au putut fi identificate toate cazurile posibile (eventualităţile) în mod precis şi probabilizate, adică li s-au putut asocia anumite probabilităţi. Acestea se mai numesc situaţii probabiliste, probabilizate, riscante sau riscate.

b) situaţii de incertitudine - acele situaţii în care nu au putut fi identificate toate cazurile posibile (eventualităţile) în mod precis sau, chiar dacă au fost identificate, nu li s-au putut asocia anumite probabilităţi;

Raportat la gradul de cunoaştere, situaţiile probabilistice se află cuprinse între situaţiile certe şi situaţiile incerte.

1. Decizia de investiţii în mediul probabilistic

1.1. Caracterizarea mediului probabilistic

Orice investiţie este, într-o măsură mai mare sau mai mică, un angajament cu viitorul şi, în consecinţă, estimarea eficienţei sale nu poate fi făcută cu certitudine. Astfel, pot să apară probleme legate de proiectarea mediului în care este exploatată investiţia, de aprecierea reacţiei concurenţei, de alegerea ratei de actualizare sau de estimarea cash flow-urilor investiţiei. Şi totuşi, reuşita unei investiţii depinde în mare măsură de măiestria decidentului de a direcţiona viitorul în sensul împlinirii evenimentelor pe care le previzionează, cu toate că există probabilitatea de a apărea şi alte evenimente pe care nu le-a previzionat şi care să influenţeze, în mod determinant, activitatea unei firme. Aşadar, viitorul este plin de neprevăzut şi, de aceea, decizia de investiţii implică şi "riscul" care trebuie comensurat şi integrat în procesul investiţional.

Introducerea riscului în analiza proiectelor de investiţii ţine de faptul că valoarea cash-flow-urilor pe care le generează nu poate fi considerată ca sigură. într-adevăr, atâta timp cât putem stabili destul de precis suma totală a cheltuielilor iniţiale, este mult mai dificil de evaluat cash-flow-urile: viitoare inerente proiectului, mai ales, în cazul unei investiţii de lungă durată. Totuşi, riscul nu provine numai din îndepărtarea în timp a anumitor fluxuri. El apare, mai degrabă, din variabilitatea; potenţială a valorii unuia sau mai multor fluxuri chiar apropiate de momentul iniţial.

Un univers probabilistic este, aşa cum am mai arătat, o lume în care se estimează că ştim să numărăm toate stările naturii şi să le asociem o probabilitate de apariţie. În ceea ce priveşte decizia de investiţii, aceasta înseamnă că suntem capabili să prezentăm toate scenariile referitoare la valoarea diferitelor cash-flow-uri asociate unui proiect. Se cunosc, deci, distribuţiile de probabilitate a variabilelor aleatoare care, în cazul nostru, sunt cash-flow-urile.

Această ipoteză de bază, în fapt, este una foarte puternică. În realitate, nu este sigur că putem să prevedem toate scenariile viitoare care pot avea loc şi cu atât mai puţin, nu putem să ştim a le asocia cu precizie o probabilitate de apariţie.

Cu toate acestea, dacă abandonăm acest set de ipoteze, revenim la conceptul de mediu incert în care ştim să spunem extrem de puţine lucruri, dacă nu te spunem pe ocolite, conform teoriei jocurilor.

Merită să precizăm faptul că conceptul de probabilitate pe care ne sprijinim analiza este apropiat de cel de probabilitate «subiectivă» şi nu «obiectivă». Luarea în considerare a probabilităţii obiective ar presupune că evenimentul studiat, să aibă un caracter repetitiv, în aşa fel încât să posede o distribuţie de frecvenţe pe care ar putea fi realizate observaţiile. Conceptul de probabilitate subiectivă este utilizat pentru a cuantifica raţionamentele sau opiniile formulate de către decident.

Probabilitatea subiectivă constă în definirea gradului de verosimilitate pe care îl exprimă un individ asupra unor fenomene, bazat pe capacitatea sa profesională şi intelectuală, pe structura sa psihologică, pe experienţă, bagaj de cunoştinţe etc. Aşadar, acest gen de probabilitate se sprijină atât pe frecvenţele experimentale, cât şi pe factorii psihologici (sentimente, intuiţie, observaţie, atenţie etc). Probabilitatea subiectivă nu diferă mult de cea obiectivă, care poartă şi ea amprenta factorilor subiectivi.

În concepţia clasică, probabilitatea obiectivă este definită ca raportul dintre numărul de cazuri favorabile şi numărul de cazuri posibile, pornindu-se de la jocul hazardului

În ceea ce priveşte situaţiile probabilistice, din punct de vedere matematic, lucrurile sunt foarte bine puse la punct, existând un spectru larg de reguli, metode şi modele de studiu şi analiză specifice domeniului calculului probabilităţilor.

Şi în aceste situaţii, ideea centrală în problemele de investiţii este tot aceea a cash-flow-ului total net actualizat maxim, ca şi în cazul cert, determinist.

De această dată, cunoscute fiind probabilităţile, se va opera cu valoarea medie a acestui indicator, deoarece cash-flow-urile anuale apar ca nişte variabile aleatoare.

Conceptele de bază ale calculului probabilităţilor, extrem de utile, considerăm noi, pentru a înţelege cât mai bine fenomenele, sunt prezentate în anexa 3.1,

1.2. Analiza riscului în procesul de adoptare a deciziei de investiţii în mediul probabilistic

În condiţiile unui mediu cert, cash flow-urile aşteptate au fost sigure. Prin acest fapt, s-a ignorat un aspect esenţial al vieţii şi anume, acela că aşteptările pot să nu se realizeze. Putem afirma că există risc asociat estimărilor de cash flow aşa cum există risc asociat cu cele mai multe aspecte ale vieţii noastre.

Definim riscul, în general, ca fiind variabilitatea rezultatelor posibile de la ceea ce s-a aşteptat, iar riscul unui activ ca fiind variabilitatea probabilă a rentabilităţii viitoare a activului. Astfel, riscul este legat de probabilitatea de a avea o rentabilitate mai mică decât cea aşteptată. Cu cât aceasta este mai mică, cu atât investiţia va fi mai riscantă. Altfel spus, proiectele mai riscante trebuie să aibă şi o rentabilitate aşteptată mai mare. Deciziile manageriale ce vor fi luate, ulterior, vis-a-vis de proiectele de investiţii, vor ţine cont inevitabil de risc. Dacă investitorii au aversiune faţă de risc este de datoria managementului firmei să încorporeze riscul investiţiei propuse în analiza valorii invesiţiei.

În condiţiile unui mediu probabilistic, adoptarea deciziei presupune parcurgerea următoarelor etape1:

- evaluarea cash-flow-urilor investiţiei în diferite ipostaze de probabilităţi;

- măsurarea riscului investiţiei;

- analiza şi opţiunea pentru un proiect de investiţii.

1.2.1. Evaluarea cash-flow-urilor investiţiei în condiţiile unui mediu probabilistic

Principala dificultate asociată investiţiilor riscante nu constă în manipularea matematică a datelor obţinute, ci în obţinerea estimărilor de cash flow de la cei în măsură să furnizeze astfel de date. Oamenii prin natura lor fiind subiectivi, în mod inevitabil, subiectivismul se va strecura în procesul de evaluare a cash flow-urilor. De multe ori, estimările cash flow-urilor se fac ţinând cont de evoluţia trecută a unor proiecte asemănătoare sau a afacerii în ansamblu. Totuşi, trebuie plecat şi de la premisa că trecutul nu este garantul viitorului. De aceea, pentru a înlătura subiectivismul, pe cât posibil este esenţial să încercăm o detaşare de trecut.

În plus, atunci când anumite estimări se dovedesc a fi prea mari, iar altele prea mici este bine să se elimine extremele.

Evaluarea unui proiect este de resortul celor mai înalte niveluri de conducere ale firmei care iau decizia de acceptare sau de respingere a proiectelor de investiţii: Acceptarea unui proiect de investiţii depinde, în mod clar, de cash flow-urile pe care le va aduce proiectul şi de riscul pe care-1 implică acesta. În acest sens, poate exista o tendinţă de selectare a proiectelor ale căror costuri sunt subestimate şi venituri supraestimate. Deci, chiar şi atunci când estimările cash flow-urilor făcute de către persoana însărcinată cu aceasta sunt nepărtinitoare, va exista tendinţa prezentată anterior în selectarea proiectelor. Dacă se întâmplă astfel, atunci veniturile aferente proiectelor de investiţii acceptate vor fi mai mici decât media veniturilor proiectate. În mod practic, cei care încearcă să ajusteze acest tip de subiectivism sunt arborii de decizie.

Acurateţea rezultatelor finale depinde, în mod cert, de consideraţiile de comportament. De aceea trebuie făcute eforturi pentru a se crea un mediu care să conducă la evaluarea nepărtinitoare a cash.flow-urilor proiectului.