Dezvoltare regională - analiza regiunii nord-vest - Transilvania de Nord

1. Descrierea generală a regiunii

Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) a fost creată în baza legii 151/1998 (modificată prin Legea 315/2004) prin asocierea voluntară a administraţiilor publice locale din judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj. Ea nu este unitate administrativ-teritorială şi nu are personalitate juridică. Regiunea acoperă 14% din teritoriul României, numărul de locuitori fiind de 2,74 milioane (12,7%) situându-se pe locul patru la nivel naţional în privinţa suprafeţei şi a populaţiei.

1.1. Poziţionare geografică

Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) are o poziţie geografică strategică, fiind poarta de intrare în România dinspre Uniunea Europeană şi Ucraina. În spaţiul naţional, ea se învecinează în sud cu Regiunea Vest (Banat), în sud-est cu Regiunea Centru (Transilvania-Centru) şi în est cu Regiunea Nord-Est (Moldova Nord). Din punct de vedere geografic şi ştiinţific regiunea corespunde, în mare măsură, zonei cunoscute sub numele de ”Transilvania de Nord”, denumire pe care dorim să o promovăm ca şi brand regional în scop turistic şi investiţional.

1.2. Structura administrativ-teritorială

Cele 6 judete ale regiunii sunt alcatuite din 42 de oraşe şi 398 de comune (440 unităţi administrative). Comparând ponderea numărului unităţilor administrative raportat la nivelul naţional cu ponderea suprafeţei regiunii şi a populaţiei la nivel naţional se poate constata că, în medie, o unitate administrativă din regiune concentrează un număr mediu de locuitori mai mic pe o suprafaţă medie mai mică, în general structura administrativă fiind mai fragmentată (la nivelul judeţelor şi comunelor).

Tabel 1. Structura administrativ-teritorială a Regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord) în 2004

Indicatori Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) România Pondere la nivel naţional - %

Număr de judeţe 6 41 14,6

Număr de oraşe

- dintre care municipii 42

15 314

103 13,4

14,6

Număr de comune 398 2827 14,1

Număr de sate 1802 12957 13,9

Sursa: Anuarul statistic al României 2005, INS

Ponderea populaţiei pe cele două medii urban-rural este relativ egală; excepţiile sunt judeţul Cluj – cel mai urbanizat (66,4% populaţie urbană), şi judeţul Bistriţa-Năsăud – cel mai ruralizat (36,2% populaţie urbană) în 2004.

Evoluţiile din perioada 1999-2004 pun în evidenţă o tendinţă generalizată de scădere a populaţiei urbane până în 2002 (având ca şi cauze principale: migrarea către rural a populaţiei sărace, imigrarea sau migrarea către comune adiacente oraşelor a unei părţi din populaţia urbană din oraşele mari), după care această pondere a început din nou să crească.

Regiunea dispune de un singur oraş cu o populaţie de aproximativ 300.000 de locuitori (Cluj-Napoca) şi doar 3 oraşe cu o populaţie de peste 100.000 locuitori – Oradea, Baia-Mare şi Satu-Mare. Aceste aşezări, alături de celelalte reşedinţe de judeţ (Bistriţa, Zalău) concentrează majoritatea populaţiei care trăieşte în mediul urban în judeţele regiunii.

Poli de creştere

În profil teritorial, regiunea este structurată în jurul a trei centre de polarizare: municipiile Cluj-Napoca, Oradea şi Baia-Mare. Fiecare dintre aceşti poli are un potenţial semnificativ de influenţă nu doar regională, ci şi extra-regională.

Grafic 1. Rangul centrelor de influenţă

Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Regiunii Nord-Vest, 2004

Analiza detaliată elaborată în Planul de Amenajare a Teritoriului Regiunii Nord-Vest distinge existenţa a 10 categorii de centre de influenţă, din care nouă cu caracter urban şi unul cu caracter rural.

1. Cluj-Napoca se situează pe locul II în ierarhia naţională ca potenţial de polarizare, după capitală, influenţa acestuia manifestându-se asupra întregului spaţiu al Transilvaniei. În cadrul regiunii ocupă locul I în ierarhia urbană.

2. Pe locul II se situează Oradea şi Baia Mare, centre urbane ce preiau şi funcţii interjudeţene.

3. Oraşul Satu Mare se situează pe locul IV în ierarhie, fiind un centru urban cu influenţă interjudeţeană redusă (vestul jud. Maramureş şi nordul jud. Bihor).

4. Centre urbane cu influenţă judeţeană: aici se includ capitalele de judeţ Zalău şi Bistriţa.

5. Municipii cu influenţă interjudeţeană; cuprind municipiul Turda, cu influenţă asupra bazinului inferior al Arieşului, Dej, cu influenţă asupra sectorului de confluenţă a Someşului Mic cu Someşul Mare şi Sighetul Marmaţiei, care polarizează întreaga Depresiune a Maramureşului.

6. Oraşe cu influenţă zonală - acestea deservesc cu funcţii urbane un număr de 8 şi 16 comune (Beiuş, Salonta, Carei, Năsăud).