Dezvoltarea Ciclică a Economiei Naționale

Caracterizarea evolutiilor economiilor nationale în timp si spatiu, precum si evidentierea trasaturilor care au caracterizat creseterea ori descresterea economica, au la baza diverse statistici mai mult sau mai putin consistente. Daca pâna în perioada interbelica statisticile erau destul de rudimentare, dupa razboi aceste instrumente de observare a informatiilor au devenit tot mai bogate, în asa fel încât în prezent ele acopera toate fenomenele economice.

Acesti indicatori sunt fie cei agregati (produsul intern brut, produsul national brut, venitul national, consumul, investitiile etc.), care releva dezvoltarea economica pe perioade lungi de timp), fie cei care urmaresc conjunctura economica pe termen scurt (indicatori referitori la preturi, salarii, masa monetara, indici ai productiei industriale, balanta de plati).

Randamentul activitatii economice nu este unul liniar, ci unul fluctuant în timp, în ritmuri variate. Aceste fluctuatii pot fi: sezoniere, întâmplatoare si ciclice. Daca fluctuatiile sezoniere sunt cauzate de factori naturali, iar cele întâmplatoare de evenimente neprevazute, fluctuatiile ciclice sunt un rezultat al însusi mecanismului de functionare a economiei

O definitie a ciclicitatii economice ar suna astfel: Acea forma de miscare a economiei din cadrul unui anumit stat, în care fazele de crestere alterneaza cu cele de descrestere si de stagnare. Aprecierea acestei miscari se poate face prin analiza mai multor indicatori dintre cei mentionati, dar si prin analiza unuia singur.

Masura cantitativa a ciclicitatii unei economii se efectueaza pe baza conceptului de ciclu economic. Acesta reprezinta o perioada determinata de timp, în cadrul careia, în evolutia sa, economia cunoaste anumite faze cu caracter repetabil. Acest faze sunt: boom-ul, recesiunea, depresiunea si înviorarea.

1. Boom-ul economic: Este rezultatul imediat al cresterii cererii agregate. Cresc concomitent venitul national, productia, gradul de ocupare a fortei de munca, salariile, vânzarile, si, implicit, profitul. De asemenea, creste cursul titlurilor de valoare, iar creditarea este ieftina. Dar, o crestere a cererii agregate determina si o relativa crestere a preturilor, situatie care îi va îndemna pe producatori si pe investitori sa creasca oferta. În acest scop, si cererea de credit va creste, crestere care, la rândul ei, va determina cresterea ratei dobânzii bancare. Mergând pe aceasta linie, evident ca depozitele bancare vor creste, însa concomitent va fi descurajata cererea de credite, care devin mai scumpe. În definitiv, va exista un fenomen de presiune în directia reducerii cererii agregate, deoarece cresterea depozitelor bancare înseamna cresterea proportionala a economisirii si, deci, reducerea consumului. Asadar, factorii care participa la producerea boom-ului economic au o influenta contradictorie.

Daca faza boom-ului se prelungeste, se va încerca frânarea cererii de bunuri de consum si de investitii. Acest lucru se realizeaza prin:

- majorarea ratei dobânzii;

- impunerea restrictiilor în acordarea de credite;

- efectuarea unui control mai drastic al masei banesti.

Astfel, se creaza drumul urmatoarei faze din cadrul ciclului economic:

2. Recesiunea: Este faza ciclului economic care consta în tendinta generala de încetinire si scadere a ritmului de crestere a tuturor indicatorilor prezentati. În acest punct, factorii ce concura la frânarea, respectiv scaderea variabilelor economice, preiau dominanta asupra factorilor ce încurajeaza cresterea economiei. Începutul recesiunii este marcat de momentul în care cererea agregata are tendinta de scadere. Principalele caracteristici ale recesiunii sunt: încetinirea cresterii economice sau începutul restrângerii productiei, scaderea venitului, cresterea somajului si a inflatiei, încetinirea vânzarilor si tendinta de crestere a stocurilor la producator sau în sfera circulatiei. Reducerile activitatii economice pot fi modice, dar si ample si de durata.