Dezvoltarea industrială și dezvoltarea durabilă a regiunii

Dezvoltarea industriala din ultimul secol a determinat, printre altele, aparitia de efecte negative si riscuri privitoare la cadrul social si natural în care aceasta se desfasoara. Problemele de decizie, legate de elaborarea unor strategii de dezvoltare ale activitatilor industriale si de impactul acestora asupra mediului, au devenit din ce în ce mai complexe.

Cu toate cã oamenii de ştiinţã au avertizat din timp despre agravarea consecinţelor pe care le produce poluarea industriala asupra planetei, hotãrârile care sã împiedice acest lucru au fost amânate sau luate cu timiditate.

În ceea ce priveşte poluarea industrială este mult mai dificil de stabilit cantitatea poluanţilor. Aceştia pot fi reprezentaţi de materii prime, produşi intermediari, produşi finiţi, coproduşi sau subproduşi. Enumerarea completă a poluanţilor industriali este de ordinul a mii de substanţe. Totuşi, cel mai adesea, se intilnesc detergenţi, solvenţi, cianuri, metale grele, acizi minerali şi organici, substanţe azotate, grăsimi, săruri, coloranţi, pigmenţi, compuşi fenolici, agenţi de spălare, sulfuri şi amoniac etc. Mulţi dintre aceşti poluanţi au efecte toxice sau bioacide. De multe ori poluanţii industriali cuprind substanţe organice în cantitate mare ca şi elemente insolubile în stare de suspensie sau sedimentabile.

Poluarea industrială. Este responsabilă de deversarea gazelor toxice în zonele limitrofe ale uzinelor, aflate încă în funcţiune, şi nu numai, asta în exteriorul lor, pentru că în interiorul acestora situaţia pare şi mai complicată.

Cele mai grave consecinţe ale poluãrii naturii de cãtre activitãţile industriale desfãsurate de om sunt urmãtoarele (Pratt, 1995):

I Poluarea chimicã a apei, aerului şi solul

II Dispariţia unor specii de plante şi animale

III Dezechilibrele ecologice

I. Poluarea chimica este produsã de cãtre activitãţile industriale şi cele din agriculturã.

Aceasta este acceleratã de eroziuni şi fisuri ale solului, care favorizeazã pãtrunderea agenţilor poluatori în apa freaticã şi în apele de suprafaţã, alterând astfel abundenţa şi diversitatea speciilor.

Otrãvirea nu se opreşte la distrugerea florei şi faunei râurilor, ea continuã şi avanseazã prin agricultura care se face pe solul contaminat.

O consecinţã gravã a poluãrii chimice este perturbarea ecosistemului terestru prin micşorarea stratului de ozon, efectul de serã datorat în special creşterii stratului de bioxid de carbon şi ploile acide.

Industria este, la momentul actual, principalul poluant la scară mondială .

Procesele de producţie industrială şi producţia de energie a industriei, sunt principalele surse ale poluării atmosferice dar la acestea putem adăuga orice arderi din care rezultă substanţe poluante.

Gazele industriale, gazele rezultate din arderi, fie ca e vorba de incalzirea locuintelor sau de gazele de esapament eliminate de autovehicule, polueaza atmosfera cu numeroase substante daunatoare sănătăţii, aceste substante provoaca, printre altele, boli respiratorii si alergii, precum şi ploi acide ce distrug pădurile.

Praful, cenuşa şi fumul au o proporţie destul de mare în totalitatea poluanţilor care există în atmosferă. Sursele artificiale generatoare de praf, cenuşă şi fum cuprind, în general, toate activităţile omeneşti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazoşi. O importanţă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de construcţie, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicaţi, argile, calcar, magnezit, ghips etc.)

Monoxidul de carbon(CO) este un gaz foarte periculos, ce are o pondere din ce în ce mai mare printre poluanţii devastatori. Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera ,amestecul de gaze ce acoperă globul pământesc.Acest amestec de gaze asigură viaţa pe pământ şi ne protejează de razele dăunătoare ale Soarelui.

Echilibrul natural al gazelor atmosferice,este ameninţat acum de activitatea omului.Aceste pericole ar fi efectul de seră ,încălzirea globală ,poluarea aerului, subţierea stratului de ozon şi ploile acide.

Stratul de ozon din stratosferă ne protejează reţinand razele ultraviolete ale soarelui.Deoarece în zilele noastre a crescut foarte mult folosirea ,frigiderelor ,detergenţilor etc.,aceste gaze au ajuns în aer în cantităţi mai mari decât cele care ar putea fi suportate de atmosfera.Pe masură ce se ridică ,se descompun , şi distrug stratul de ozon.

Stratul de ozon este important din punct de vedere ecologic pentru cã el protejeazã biosfera de o supraexpunere la radiaţiile UV. Dintre activiţãtile umane care au ca şi consecinţã scãderea stratului de ozon sunt: arderea combustibililor, degajarea de clor din activitãţile industriale, agenţii frigorifici, solvenţi, etc.

Măsurătorile din ultimii ani la nivel global, evidenţiază o tendinţa generală de micşorare a grosimii stratului de ozon, ceea ce a condus la necesitatea conformării la nivel mondial a prevederilor Protocolului de la Montreal privind reducerea emisiilor ce distrug stratul de ozon.