Diagnosticarea Sistemului de Control Intern

Atat in vremuri de criza financiara, cat si in vremuri de progres economic, o intrebare frecvent formulata in sedintele de consiliu de administratie ale companiilor este: Ce anume trebuie facut pentru a asigura performanta firmei?

Raspunsurile sunt diferite, dar perfect valabile, in functie de viziunea fiecarui manager: de la cresterea productiei/vanzarilor, la optimizarea costurilor directe si indirecte, dar pastrand acelasi nivel de calitate a productiei (sau atingand un nivel superior), luand in considerare, de asemenea, factorii de motivare si dezvoltare a personalului.

Sistemul de control intern este format dintr-un set de reguli, proceduri si structuri organizationale care vizeaza:

• sa se asigure ca strategia corporativa este pusa in aplicare,

• realizarea proceselor eficace şi eficientei corporative,

• protejarea valoarii activelor corporative,

• asigurarea fiabilitatii si integritatii datelor contabile si de gestiune.

Procedurile utilizate pentru a se putea ajunge la evaluarea controlului intern variaza de la un client la altul, in functie de marimea si complexitatea acestuia.

In cazul clientiilor mai mici, majoritatea examinatorilor obtin un nivel de intelegere sufficient doar pentru a estima daca situatiile financiare pot fi audiate, putand sa apecieze starea de spirit a organizatiei indeosebi prin prisma atitudinii managerului fata de controlul intern si fata de raportarea financiara.

In cazul clientiilor mai mari, auditorul fixeaza, inainte de a incepe angajamentul sau in fazele incipiente ale acestuia, un risc de control estimate mai mic in majoritatea componentelor auditului, deoarece acestia au guvernanta corporativa dezvoltata, o structura si functionare mai elaborate, a caror respectare asigura o anumita rigoare.

Controlul intern are drept scop realizarea la un nivel corespunzator a obiectivelor entitatii, precum si dezvoltarea si intretinerea unor sisteme adecvate de colectare, stocare, prelucrare, actualizare si difuzarea datelor si informatiilor financiare si decizionale.

Pe auditorul financiar il preocupa in special o anumita parte, respectiv, elementele si procesul conceput si efectuat de cei insarcinati cu guvernanta, conducere si alti angajati in vederea furnizarii unei asigurari rezonabile despre realizarea obiectivelor cu privire la credibilitatea raportarii financiare, eficienta activitatii si conformitatea cu legislatia aplicabila.

O alta preocupare importanta a sistemului de control intern este protejarea activelor si a evidentelor contabile ale companiei.

Sistemul de control intern are ca obiectiv respectarea legilor si reglementarilor aplicabile. Organizatiile trebuie sa respecte numeroase legi si reglementari. Majoritatea acestor acte normative sunt dor partial legate de contabilitate. Sistemul de control intern se extinde, cuprinzand o mare parte a managementului si situandu-se in prima linie de aparare a resurselor impotriva eventualelor pierderi si ,de ce nu, in avanposturile dezvoltarii si consolidarii companiei.

Pentru aputea aprecia calitatile sistemului de control intern, auditori utilizeaza urmatoarele criterii:

1) Intelegerea universului entitatii, a mediului de control, a procedurilor utilizate de managementul clientului in gestionarea riscurilor, a sistemului de informare si comunicare, a activitatilor relevante de control.

2) Indentificarea mecanismelor specific de control, care conduc la reducerea riscurilor.

3) Testarea eficacitatii mecanismelor de control/reductoarelor de riscuri.

1) Intelegerea rigorii entitatii audiate.

Sarcina auditorului in cadrul obtinerii unei intelegeri a controlului intern consta in a se informa despre fiecare din cele cinci component ale controlului intern.

Cele cinci componente esentiale ale unui sistem de control intern integrat si eficient sunt:

I. Mediul de control care stabileste bazele sistemului de control intern.

II. Definirea si evaluarea riscurilor, lucru care implica din partea conducerii unei societati identificarea si analizarea riscurilor ce pot impiedica atingerea unor obiective prestabilite.

III. Activitatile de control efective, care nu sunt altceva decat politicile, procedurile si instructiunile de lucru interne prin care se asigura atat atingerea obiectivelor stabilite precum si aplicarea strategiilor de reducere a riscurilor.

IV. Informarea si comunicarea activitatilor de control si a rezultatelor acestora, care reprezinta factori suport pentru instruirea angajatilor cu privire la responsabilitatile de control, intr-o maniera si perioada de timp care sa le permita acestora sa le aplice in activitatile curente.