Diagnosticul Comercial și Diagnosticul Financiar

Introducere

Evaluarea este, o succesiune de operaţiuni prin care, cu ajutorul unor metode, tehnici, procedee specifice şi în baza unor ipoteze credibile se stabileşte valoarea unui bun economic sau a unei întreprinderi la un moment dat.

La noi în tară ANEVAR (Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România) este instituţia care are între obiectivele sale elaborarea unor standarde de evaluare a întreprinderilor şi proprietăţilor.

În 1995 este înfiinţat, pe lângă ANEVAR, Institutul Român de Cercetări în Evaluare (IROVAL) care are atribuţia de coordonare în materie de evaluare în România şi de armonizare a standardelor româneşti (SEV) cu Standardele Europene de Evaluare (EVS) şi cu Standardele Internaţionale de Evaluare ( IVS).

Necesitatea efectuării unui diagnostic poate fi împărţita în două mari categorii, respectiv:

- întreprinderea se găseşte în dificultate, caz în care scopul diagnosticului constă în identificarea şi remedierea disfuncţionalităţilor întreprinderii şi prin aceasta a lămuririi cauzelor care au condus la această stare;

- situaţia întreprinderii este bună, scopul diagnosticului fiind acela de identificare a posibilităţilor de îmbunătăţire a performanţelor şi alegerea celor mai adecvate strategii de dezvoltare a întreprinderii.

Lucrarea de faţă “Domeniile analizei diagnostic:diagnostic comercial şi diagnostic financiar” încearcă o prezentare a evaluării întreprinderii din punctul de vedere al diagnosticului comercial si financiar.

Analiza acestor diagnostice este cuprinsă în două capitole: în capitolul 1 este abordată analiza diagnosticului comercial iar în cel de-al doilea este tratat diagnosticul financiar al întreprinderii.

În cazul diagnosticului comercial sunt abordate următoarele aspecte:

- Evoluţia vânzărilor

- Analiza structurala a vânzărilor pe produse şi pieţe de desfacere

- Analiza clienţilor întreprinderii

- Analiza furnizorilor

- Studierea concurenţei

Analiza diagnosticului financiar este o analiză complexa şi presupune identificarea punctelor tari şi a punctelor slabe din mediul intern al companiei, prin prisma principalilor indicatori economico-financiari, precum şi identificarea oportunităţilor şi riscurilor care pot să apară ca influentă a mediului extern asupra companiei.

Capitolul 1. Diagnosticul comercial

O întreprindere nu poate să supravieţuiască şi să se dezvolte într-o economie liberală şi concurenţială decât dacă este capabilă să răspundă nevoilor pieţei. A răspunde nevoilor pieţei înseamnă că agentul economic a identificat necesităţile şi dorinţele diferiţilor consumatori şi utilizatori şi oferă acestora produse şi servicii corespunzătoare.

Diagnosticul comercial vizează operaţiunile „ cu marfa”, piaţa de desfacere a produselor întreprinderii şi piaţa ei de aprovizionare.

Obiectivul de bază al diagnosticului comercial constă în estimarea pieţei actuale şi potenţiale a întreprinderii şi a locului ei pe piaţă.

În cadrul acestui diagnostic se vor urmări aspecte legate de:

- evoluţia vânzărilor,

- analiza structurala a vânzărilor pe produse si pieţe de desfacere,

- analiza clienţilor întreprinderii,

- analiza furnizorilor,

- analiza vânzărilor în funcţie de ciclul de viaţă al produselor,

- cercetarea concurenţei.

1.1 Analiza pieţei întreprinderii

Această analiză reprezintă un aspect major în estimarea valorii unei firme; din această perspectivă se analizează următoarele aspecte: analiza evoluţiei vânzărilor, studierea concurenţei, analiza clienţilor întreprinderii, analiza furnizorilor întreprinderii ( piaţa de aprovizionare).

1.1.1 Analiza evoluţiei vânzărilor.

În activitatea de evaluare a unei firme interesează vânzările de bunuri, lucrări şi servicii care formează obiectul activităţii, ceea ce este definit ca fiind cifră de afaceri. Rezultă că în categoria vânzărilor nu se includ cele cu caracter excepţional , cum ar fi cedările de active.

Cifra de afaceri, care se regăseşte în Contul de profit şi pierdere este evaluată în unităţi monetare curente. Pentru o corectă apreciere a performanţelor comerciale a firmei în timp se impune corectarea acesteia cu indicele preţurilor domeniului de activitate sau în lipsa acestuia cu indicele general al preţurilor, pentru a se obţine cifra de afaceri în preţuri comparabile.

Relaţia de calcul a cifrei de afaceri în preţuri comparabile este :

Evoluţia în timp a vânzărilor firmei trebuie analizată şi comparativ cu dinamica vânzărilor pe piaţă sectorului de activitate al acesteia pentru a se evidenţia întărirea sau diminuarea poziţiei concurenţiale întreprinderii pe piaţă. O comparaţie deosebit de util în cadrul diagnosticului comercial pentru evaluare se face prin raportarea realizărilor firmei considerate la evoluţia generală a sectorului.

Pentru a stabili concluzii fezabile, evaluatorul trebuie să opereze cu date care exprimă evoluţia reală a cifrei de afaceri şi să ia în considerare şi evoluţia ramurii/sectorului de activitate pentru a putea face aprecieri asupra poziţiei întreprinderii pe piaţă.