Diagnosticul performanțelor economico-financiare la SC Alprom SA

SCURTĂ PREZENTARE A S.C. ALPROM S.A.

Înfiinţat in 1960, Combinatul de Prelucrare a Lemnului Piteşti a fost pus în funcţiune eşalonat, începând cu Fabrica de mobile in septembrie 1963 şi terminând cu Fabrica de cherestea de răşinoase in 1964.

Începând cu anul 1991, societatea a demarat un vast program de retehnologizare şi modernizare. În baza legii nr. 15/1990 şi H.G. nr. 1200/1990, Combinatul de Prelucrare a Lemnului s-a transformat în S.C. ALPROM S.A., devenind una dintre cele mai importante societăţi în ceea ce priveşte gradul ridicat de integrare şi prelucrare complexă, începând cu prelucrarea buşteanului până la mobilierul solicitat pe piaţa internă şi externă.

În cei peste 40 de ani de experienţă în domeniul prelucrării lemnului, S.C. ALPROM S.A. a cunoscut o continuă dezvoltare, fiind recunoscută drept furnizor tradiţional de mobilier pentru piaţa est-europeană.

S.C. ALPROM S.A. este persoană juridică, având forma de societate pe acţiuni cu capital integral privat. Sediul societăţii este in oraşul Piteşti, strada Dobrogeanu Gherea nr. 2-4, judeţul Argeş.

Capitalul social al S.C. ALPROM S.A. este de 32.197 lei, impărţit in 1.287.880 acţiuni nominative în valoare de 2,5 lei fiecare. Structura actuală a acţionariatului este urmatoarea:

- PAS şi alte persoane fizice din cadrul S.C. ALPROM S.A. 98,27%;

- FPP BANAT CRISANA 1,73%.

S.C. ALPROM S.A. este acţionar la următoarele societăţi:

- Compania de Exploatare ALPEX S.A. Piteşti deţinând 72,2% din capitalul social;

- S.C. FOREST PRODUCT S.R.L. Piteşti deţinând 59% din capitalul social;

S.C. ALPROM S.A. Piteşti se numară printre liderii industriei de mobilă din România şi Estul Europei datorită orientării spre calitate, capacităţilor mari de prelucrare a lemnului, şi a experienţei solide în domeniu, începând cu 1965.

ANALIAZA PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE

Contul de profit şi pirdere este un document contabil de sinteză în care se regăsesc toate veniturile şi cheltuielile generate generate de activitatea întreprinderii pe parcursul exerciţiului . Denumit şi cont de rezultate , acesta reprezintă principala componentă a bilanţului şi totodată cea mai importanţă sursă de informaţii pentru analiza rezultatelor întreprinderii. Conţinutul informaţional al contului de profit şi pierdere permite aprecierea performanţelor întreprinderii, capacitatea de autofinanţare şi riscul economic .

În funcţie de activitatea care le-a generat , veniturile şi cheltuielile din contul de profit şi pierdere se împat în :

 Venituri şi cheltuieli de exploatare ;

 Venituri şi cheltuieli financiare ;

 Venituri şi cheltuieli excepţionale .

Diferenţa dintre venituri şi cheltuieli se numeşte rezultat (REZULTAT = VENITURI – CHELTUIELI).

Veniturile din exploatare(Vexpl) se obţin din vânzarea de produse, mărfuri, servicii, vânzarea producţiei imobilizate pentru nevoi proprii, a veniturilor din subvenţii de exploatare primite de către întreprindere, precum şi a veniturilor din provizioanele pentru exploatare.

Cheltuielile de exploatare (Cexpl) sunt generate de costul materiilor prime, materialelor şi mărfurilor, de lucrările, serviciile executate către terţi, de I.T. şi de vărsămintele asimilate plătite bugetului de stat, cheltuielile cu personalul, provizioane suportate de agentul economic.

Rezultatul din exploatare (Rexpl) se obţine ca diferenţă între veniturile din exploatare şi cheltuielile din exploatare : Rexpl =Vexpl – Cexpl .

Veniturile financiare (V fin) se compun din veniturile provenite din titlurile de plasament, participaţii, creanţe imobilizate, din diferenţele favorabile de curs valutar, sconturi, dobânzi, amortizări, provizioane pentru activitatea financiară.

Cheltuielile financiare (C fin) sunt alcătuite din pierderi de creanţe legate de participanţii, titluri de plasament cedate, diferenţele nefavorabile de curs valutar, sconturi, dobânzi, amortizări, provizioane pentru activitatea financiară.

Rezultatul financiar (R fin) se obţine ca diferenţă între veniturile financiare şi cheltuielile financiare : Rfin = Vfin - Cfin .

Veniturile excepţionale (Vexcepţ) provin din operaţiuni de gestiune ( bunuri primite ca donaţii sau gratuite, drepturi de personal neridicate şi prescrise, lipsuri consatate la inventariere şi imputate), operaţiuni de capital (încasări din vânzarea activului) şi din veniturile din încasarea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli privind deprecierea imobilizărilor.

Cheltuielile excepţionale (Cexcepţ) cuprind cheltuielile privind operaţiunile de gestiune (amenzi, penalităţi, pierderi din calamităţi, debitori insolvabili), operaţiuni de capital, construirea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli cu caracter excepţional.

Rezultatul excepţional (Rexcepţ) se obţine ca diferenţă între veniturile excepţionale şi cheltuielile excepţionale:

Rexcepţ = Vexcepţ – Cexcepţ .

Suma celor trei rezultate (din exploatare, financiar şi excepţional) poartă denumirea de rezultat al exerciţiului (profit contabil) – Rex.

Rex = Rexpl + Rfin + Rexcepţ

Corespunzător rezultatului exerciţiului se calculează impozitul pe profit (Ip) :

Ip = Rex • C% (cota de impunere)

Rezultatul net al exerciţiului (Rn) reprezintă acea parte din rezultatul exerciţiului ce rămâne firmei după impunere şi este folosit de către acesta corespunzător statului şi prevederilor legale : Rn = Rex – Ip . Această relaţie nu se verifică în practică deoarece rezultatul exerciţiului nu este întotdeauna egal cu baz de calcul al impozitului pe profit.

Astfel rezultatul exerciţiului (profitul contabil) trebuie corectat cu acele cheltuieli nedeductible din punct de vedere fiscal , dar şi cu deducerile fiscale.

Rezultatul fiscal (Rfisc) se calculează conform relaţiei :

Rfisc =Rex - Chnedeductibile

SOLDURILE INTREMEDIARE DE GESTIUNE

Soldurile intremediare de gestiune sunt reprezentate de marja comercială, producţia exerciţiului, excedentul brut din exploatare, rezultatul exploatării, rezultatul curent, rezultatul net al exerciţiului fiecare din ele reflectă rezultatul gestiunii financiare pe treapta respectivă, pornind de la cel mai cuprinzător (VA) si terminând cu cel mai sintetic (rezultatul net).

MARJA COMERCIALĂ (MC) vizează activitatea comercială realizată de întreprinderile comerciale sau de cele cu activitate industrială si comercială.

Reprezintă valoarea adăugată de comerciant la costul de cumpărare a mărfurilor, marja destinată acoperirii cheltuielilor comerciantului si realizării profitului său.

Întreprinderea care comercializează mărfurile în starea în care acestea au fost cumpărate calculează marja comercială asupra consumurilor de materiale ca diferenţa între producţia exerciţiului şi acestea.