Dificultăți și oportunități pentru mediul de afaceri românesc în urmă aderării la UE

1. REZUMAT

La doi ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană, România se află în faţa unor provocări majore în adoptarea modelului european, provocări generate atât de decalajul faţă de nivelul mediu de dezvoltare european dar şi de contextul internaţional

Pe lângă restricţionările care vin cu calitatea de membru al UE, trecerea la noul statut aduce cu sine o serie de oportunităţi de dezvoltare prin accesul la cunoaştere şi inovare, sporirea clarităţii şi predictibilităţii mediului de afaceri, accesul la finanţare al firmelor la nivel intern, educaţia şi pregătirea ȋn domeniul afacerilor, dezvoltarea reţelelor de transport .

Pentru funcţionarea unei economii deschise viabile s-au stabilit reguli stricte şi clare pentru agenţii economici, facilitarea accesului la informaţie, evitarea fraudelor, promovarea unui sistem de producţie competitiv, sistem vamal care să ȋncurajeze schimburile comerciale, dezvoltarea unei infrastructuri de comunicaţii, rutieră, financiară care să vină ȋn sprijinul dezvoltării economice.

Mediul de afaceri românesc a fost conectat la o piaţă şi un mediu economic competitiv , Ca membru UE, Romania va participa la mecanismele specifice Uniunii precum Piaţa Unică şi Uniunea Vamală, Politica Agricolă Comună, Politica de Dezvoltare Regională, Uniunea Economică şi Monetară, ceea ce are ca efect sporirea integrării pe dimensiunea economică şi deschiderea economiei naţionale către statele spaţiului din care vom face parte ca membru.

Odată cu deschiderea economiei către UE, cresc oportuniăţile de dezvoltare, ȋntreprinzătorii vor avea acces la noi pieţe, resurse, tehnologii, inovaţii, va spori capacitatea de a face faţă presiunilor concurenţiale.

Va fi favorizată absorbtia ultimelor dezvoltari in domeniul tehnologiilor si al ultimelor inovatii, propagarea externalitatilor pozitive, armonizarea experientelor si practicilor unei economii de piata, mobilitatea fluxurilor financiare, dinamica investitiilor. Vor fi atrase investitii suplimentare, pentru imbunatatirea productivitatii, calitatii si accesul la noi tehnici de productie si tehnologii. Accesul la o piata de aproximativ 500 mil. locuitori este favorabil intensificarii schimburilor cu bunuri, servicii, concurentei, fluxurilor financiare si de capitaluri. Vom trece la o uniune vamala, care faciliteaza, prin diminuarea barierelor tarifare intre state, sporirea investitiilor .

Ca membru al UE, există trei dimensiuni prioritare in care au fost si vor fi necesare eforturi : aplicarea regulilor specifice intr-un cadru economic comun de actiune, mecanica sistemului economic si libertatile de miscare, asistenta pentru dezvoltare.

Pentru mediul de afaceri ,transformarile vor trebui sa continue, mai ales in domeniul arieratelor fiscale sau cadrul privind falimentul. La stabilitatea si claritatea mediului de afaceri au contribuit simplificarea legislatiei, procedurilor de creare a firmelor, sporirea accesului la finantare, competitivitatea si intarirea bazei industriale (achizitionare de echipamente si tehnologii), calitatea reglementarilor si simplificarea legislatiei. .

Politica in domeniul concurentei, reglementeaza, in conformitate cu normele si regulile agreate cu UE, subventiile pentru intreprinderile din sectoare sensibile (siderurgie).

Fondurile europene vin sa completeze eforturile firmelor româneşti intr-o serie de domenii prioritare din industrie, agricultură, transporturi, dar de abilitatea acestor firme depinde măsura ȋn care aceste fonduri vor fi absorbite şi folosite cu eficienţă.

2. CUVINTE CHEIE

Reforme structurale

Inovaţie

Eficientizare

Coeziune

Investiţii

Subvenţii

3. INTRODUCERE

Interesul pentru problematica integrării României în Uniunea Europeană este unul imens în perioada actuală de evoluţie a economiei româneşti şi în contextul crizei economice mondiale. Atingerea unui nivel de dezvoltare economico-socială apropiat de media comunitară reprezintă dezideratul principal al ţării noastre.

La doi ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană, România se află în faţa unor provocări majore în adoptarea modelului european, provocări generate atât de decalajul faţă de nivelul mediu de dezvoltare european dar şi de contextul internaţional.

Pe lângă restricţionările care vin cu calitatea de membru al UE, trecerea la noul statut aduce cu sine o serie de oportunităţi de dezvoltare prin accesul la cunoaştere şi inovare, sporirea clarităţii şi predictibilităţii mediului de afaceri, accesul la finanţare al firmelor la nivel intern, educaţia şi pregătirea ȋn domeniul afacerilor, dezvoltarea reţelelor de transport

Aderarea României la Uniunea Europeană a avut loc la 1 ianuarie 2007. Această dată a fost propusă la summitul de la Salonic din 2003 şi confirmată la Bruxelles pe 18 iunie 2004.

România a fost prima ţară din Europa centrală şi de est care a avut relaţii oficiale cu Comunitatea Europeană.

Integrarea europeană reprezintă un proces gradual de schimbare pentru economia românească in ansamblu, care, prin transformările aduse, implică efecte pozitive semnificative dar si o diversitate de costuri.

Obiectivele majore ale Romăniei în vederea integrării în structurile Comunitare vizează

- Crearea unui climat economic şi social care să ofere maximum de satisfacţie şi beneficii cetăţenilor ei ;

- Eficentizarea structurilor şi mecanismelor economiei de piaţă ;

- Întărirea cooperării politice, economice şi culturale cu statele membre ale Uniunii Europene ;

- Consolidarea statutului României pe scena europeană şi internaţională ;

Atingerea unui nivel de dezvoltare economico-socială apropiat de media comunitară reprezintă dezideratul principal ţării noastre. De la aderarea la Uniunea Europeană , ţara noastră se află în faţa unei mari provocări ,atât pantru a ajunge la nivelul mediu de dezvoltare european , dar şi pentru a ajunge la un nivel mai ridicat cu privire la economia ţării.