Dionisie Pop Marțian

Introducere

Dionisie Pop Marţian poate fi considerat întemeietor al ştiinţei, stastisticii şi învăţământului economic românesc. Este personalitatea cea mai puternică şi cea mai reprezentativă, cea mai originală şi cea mai caracteristică dintre toţi economiştii români ai veacului al XIX – lea. El ocupă un loc cu totul deosebit în galeria, de altfel destul de bogată şi de variată a gânditorilor noştri economişti, fiind cu totul deosebit de toţi contemporanii săi, de care se va despărţi în toate privinţele1. Originar din Transilvania, el este cel dintâi economist român venit de peste munţi într-un moment de adevărată răscruce în dezvoltarea economică a ţării. Pregătit fiind în şcolile superioare germane , el este nu numai primul economist român cu o solidă pregătire universitară, dar şi cel dintâi dintre gânditorii noştri economişti, care va face să se ţină seama şi să aplice concepţiile şi metodele de cercetare ale ştiinţei economice germane. De acea, D.P.Marţian nu se va alătura predecesorilor şi contemporanilor săi Nicolae Şuţu, Alexandru Moruzi, Ion Ghica, Ion Ionescu de la Brad ş.a. în cea ce priveşte apărarea şi sprijinirea ideilor clasice liberale, puternic reprezentate de gânditorii economişti francezi. El va lua o poziţie doctrinară mult mai apropiată de cea a lui Frederic List, susţinând ideile unui protecţionism economic, cu caracter educativ şi naţional, mult mai potrivit stării de lucruri din ţara noastră, într-o epocă în care se făceau cele dintâi eforturi pentru o nouă şi temeinică aşezare a economiei naţionale româneşti.

Însufleţit de cea mai curată dragoste de ţară şi de neam, educat şi format la şcolile Blajului, unde a fost puternic influenţat de gândirea paşoptistă, după ce dobândeşte o temeinică cultură economică, sub directa pregătire a profesorului Lorenz von Ştein din Viena, D.P.Marţian se aşează în Bucureşti - unde în scurtă vreme pune temelie solidă celei dintâi concepţii naţionale, în materie de organizare economică a ţării noastre. A luptat din răsputeri, zi de zi cu vorba, cu fapta şi condeiul, pentru a face să triumfe concepţia sănătoasă pe deplin întemeiată potrivit căreia numai prin ridicarea şi punerea în valoare a puterilor economice naţionale se poate clădi ceva trainic şi temeinic.

Înzestrat cu un ascuţit spirit de înţelegere şi pătrundere, D.P.Marţian studiază cu adevărată pasiune toate problemele interesând organizarea economică a celor două Principate, izbutind să înfăţişeze soluţii potrivite şi corespunzătoare acestor împrejurări. Pentru răspândirea interesului privitor la aceste probleme, dar şi pentru serioasa lor studiere, el face să apară cele dintâi reviste economice cu adevărat caracter ştiinţific în ţara noastră: - Analele Economice şi Analele Statistice - unde publică nenumărate studii şi cercetări de cel mai mare interes. Aceste publicaţii reprezintă un adevărat tezaur pentru istoria gândirii economice româneşti, dar şi o bogată arhivă documentară pentru viata economică ş financiară în perioada 1858 – 1864 , perioadă deosebită pentru Istoria României. Putem observa de la început, că opera lui a văzut lumina tiparului încă din timpul vieţii, fie sub formă de lucrări complete, ANALELE, fie sub formă de studii şi articole, polemici răspândite în diferite publicaţii ale vremii aflate în Biblioteca Academiei Române. Nu se cunoaşte şi nu s-a găsit până acum nici o lucrare inedită sub formă de manuscris. Întreaga lui operă a fost alcătuită între anii 1858–1864.

Venit în ţară după terminarea studiilor la Viena, în toamna anului 1857, începe să scrie dând la iveală în anul 1858 lucrarea lui cu caracter teoretic “Economia socială” în vederea ocupării unei catedre de economie politică, pentru care se comunicase concurs. Concursul nemaiavând loc în septembrie 1858 continuă să lucreze, cum singur o spune şi ţine câteva lecţii de economie politică într-o casă particulară, folosind probabil în acest scop lucrarea sa concepută de el şi ca un manual didactic. La începutul anului 1860 face să apară cunoscutele lui publicaţii cu caracter periodic: “Analele statistice” şi “Analele economice”. Lucrările lui D.P.Marţian se pot grupa în două mari categorii: tipărite sub formă de volume sau broşuri; tipărite în reviste şi ziare, sub formă de studii şi articole, cronici, notiţe etc.

Dionisie Pop Martian

D.P.Marţian s-a născut în satul Ponor judeţul Alba - în anul 1829, părinţii săi fiind preotul Samuil şi Ana Marţian. Îşi începe învăţătura în satul său natal, probabil sub supravegherea tatălui său. Urmează seminarul ortodox din Sibiu şi ulterior şcolile Blajului pe care le termină în anul şcolar 1851-1852 -iar la 24 de ani în anul 1853 obţine examenul de bacalaureat . Din arhivele Blajului ştim că între cei examinaţi figurează şi D.P.Marţian, care obţine rezultate deosebite. Clasificarea generală: prima cu eminenţă. Chemarea: Filosofia; Religie: prima cu eminenţă; limba greacă: prima; latina: prima; română: prima cu eminenţă; germana: prima cu eminenţă; geografia şi istoria: prima cu eminenţă; istoria naturală şi fizica prima; matematica: prima. În textul protocolului se mai găsesc şi unele amănunte extrem de interesante legate de D.P.Marţian. Astfel, se menţionează că D.P.Marţian n-a fost “ordinar” în clasa a VIII-a ci a învăţat propria sa diligenţă acasă. Aceasta ar însemna că a învăţat în particular şi a dat numai examen de maturitate.

Din publicaţia comemorativă a lui Silvestru Moldovan, IN PANTEON : Mormintele marilor noştri bărbaţi de la 1848-1849 Sibiu 1901, pp. 33 - 34 - se află faptul că în timpul revoluţiei din Transilvania de la 1848, D.P. Marţian ar fi îndeplinit sarcina de prefect de Sebeşul săsesc, fiind “unul dintr cei mai tineri dintre prefecţii administraţiei româneşti” - având doar vârsta de 19 ani. A fost numit de către Comitetul Naţiunii Române prefect al legiunii româneşti, ce s-a constituit la Sebeş, numita Legiune a III-a românească “Sibişana”. Ordinul de numire l-a primit la 9/13 octombrie 1848, fiind semnat de August Treboniu Laurean. Citez “Domnul Dionisie Marţian este orânduit prefect al gărzii naţionale române din scaunul Sebeşului şi Miercurii. Deci, toţi fraţii români din aceste scaune sunt poftiţi a asculta de comanda d-lui şi a-i sta întru ajutor la toate cele trebuincioase. Semnează Augustin Treboniu Laurean” În teritoriul acesteia au intrat toate satele româneşti din scaunele săseşti ale Sebeşului, Miercurea Sibiului şi Orăştiei, cât şi cele de pe Valea Sebeşului şi Mureşului, începând de la Vinţul de Jos până la Geoagiu de Jos, precum şi o parte a satelor din Mărginimea Sibiului, Poiana şi Jina.