Disparitățile socio-economice la nivelul regiunilor de dezvoltare sud-est și bucurești-ilfov

Factori de natură istorică, culturală și economică reprezintă cauze generale care au condus la dezvoltarea diferită a regiunilor din țara noastră. Absența unei politici regionale a contribuit la adâncirea și mai accentuată a acestor diferențe după 1989, așa încât, în România se află una dintre cele mai sărace regiuni din Uniunea Europeană, regiunea Nord-Est.

În lucrarea de față mi-am propus să identific și să analizez factorii care au generat disparități între două regiuni: regiunea București-Ilfov, cea mai dezvoltată regiune a României și regiunea Sud-Est, regiunea în care conviețuim. Scopul este acela de a identifica disparitățile, dacă ele există, precum și încercarea de a le cuantifica, comparâd câțiva indicatori relevanți macroeconomici.

Cuvinte cheie: dezvoltare economică, regiuni de dezvoltare, disparități,PIB,șomaj

Termeni:

- Disparitate - lipsă de armonie

- Acquis - ansamblu de reguli și legi asumate de către statele membre UE

- Regiuni de dezvoltare - regiuni care au doar rol de coordonare a proiectelor de dezvoltare (fără rol teritorial - administrativ)

,,Globalizarea este procesul prin care oameni de oriunde înțeleg să accepte ceea ce-i aseamănă, punând în surdină ceea ce-i separă”

În acest context, integrarea țărilor estice în Uniunea Europeană a fost văzută ca un proces ce avea să conducă la creșterea bunăstării acestor țări, dar și a celor ce erau deja membre. Așadar, Uniunea Europeană ar trebui să fie mai mult decât suma statelor ce o compun, iar acestea să se manifeste precum întregul realizându-se astfel acea ,,unitate în diversitate”.

România are unul dintre cele mai scăzute PIB-uri din Europa, 54% din media Uniunii Europene. Diferențe sunt și între regiuni, astfel că regiunea București-Ilfov cunoaște o dezvoltare economică de două ori mai mare decât cea de a doua regiune (Vest) și de patru ori mai mare decât cea mai săracă regiune (Nord-Est).

Desigur, fiecare țară, în perioada de preaderare, a trebuit să-și reconsidere politicile și să-și stabilească priorități pentru a se încadra în acquis-ul comunitar.

Pentru România, un prim pas a fost împărțirea pe regiuni de dezvoltare. Acest lucru nu era nou pentru țara noastră, care mai cunoscu-se de-a lungul istoriei o asemenea împărțire. Astfel, după Marea Unire, România a fost organizată în 10 județe care corespundeau regiunilor istorice. Din 1950 a fost organizată, după model sovietic, în 28 de județe cu raioane, respectiv comune componente.

În 1997, ținându-se cont de evoluția economică diferită a județelor componente, Uniunea Europeană recomandă organizarea, în România a opt regiuni de dezvoltare, iar acest lucru s-a concretizat prin promulgarea Legii dezvoltării regionale nr.151/1998. Rațiunile după care s-au format aceste opt regiuni au fost acelea ale complementarității economice, tocmai pentru a reduce decalajul dezvoltării economico-sociale la nivelul fiecăreia dintre aceste regiuni. Regiunile nu sunt unități administrativ-teritoriale, ci au rol în coordonarea proiectelor de dezvoltare regională. Odată cu infiintarea lor s-a inființat si Agenția Națională de Dezvoltare Regională, precum și agenții regionale de dezvoltare.

Cele opt regiuni sunt: 1. Nord-Est, 2. Sud-Est, 3. Sud, 4. Sud-Vest, 5. Vest, 6. Nord-Vest, 7. Centru, 8. București-Ilfov.

Regiunea Sud-Est este o regiune formată din 6 județe: Galați și Vrancea din Moldova, Brăila și Buzău din Muntenia respectiv Tulcea și Constanța din Dobrogea fiind astfel cea mai eterogenă regiune. Economia acestei regiuni se bazează, în principal, pe industria petrolului, liderul regional fiind Rompetrol - Constanța, pe industria oțelului prin Combinatul Siderurgic Arcelor Mittal din Galați. Important pentru economia regiunii este și turismul, litoralul românesc și rezervația Biosferei Delta Dunării fiind puncte de atracție pentru mii de vizitatori. O contribuție importantă la economia regiunii o au, de asemenea, Șantierele Navale de la Galați și Brăila precum și compania Vrancart din județul Vrancea specializată pe producția de carton. Transportul fluvial, precum și accesul la Marea Neagră reprezintă un avantaj economic important pentru regiunea Sud-Est.