Doctrine Economice - Marxismul

Sfarsitul primului razboi mondial,a adus importante prefaceri in planul vietii sociale,,economice,spirituale si politice.

Cele mai evidente si cu efecte immediate pentru noua dezvoltare sociala sunt mutatiile din planul vietii politice.Ele au vizat domeniul theoretic,doctrinar,actiunea si participarea politica,fortele si miscarile social-politice si practica politica.

Ignorat la inceput,temut si criticat apoi in mod vehement de catre reprezentantii gandirii economice conventionale din tarile occidentale ,marxismul a constituit unul din punctele fierbinti ale gandirii economice moderne si contemporane,a carei miscare s-a desfasurat intre cresterea rapida a popularitatii lui in randul paturilor sociale dezavantajate si a intelectualilor cu vederi constatare ,precum si satisfactia reprezentatntilor gandirii economice conventionale in legatura cu esecul experimentelor sociale facute, in mod propagandistic, in numele marxismului.

Denumirea generica de marxism desemneaza conceptia economica si social-filosofica elaborat de Karl Marx(1818-1883) si Frederic Engels (1820-1895),aceasta conceptie fiind produsul unei epoci istorice concrete,ca expresie pe plan spiritual a tendintelor inregistrate in dezvoltarea sociale capitaliste la mijlocul secolului al XIX-lea.Raspandirea ulterioara,notorietatea si autoritatea marxismului,transformarea sa in doctrina dominanta si support ideologic al unor procese social-istorice majore,materializate in trecerea la socialism intr-o serie de tari,sunt realitati incontestabile a caror intelegere impune analiza profunda si complexa a conceptiei in multiplele sale determinari si componente:filosofica,social-politica si evident cea economica.

Marxismul a aparut ca raspuns pe plan ideologic la conditiile si cerintele istorice determinate de afirmarea tot mai fatisa si categorica a pozitiei proletariatului si intereselor sale in epoca de maturizare a capitalismului la mijlocul secolului al XIX-lea.In prima jumatate a sec. al XIX-lea ,proletariatul a inceput sa se manifeste ca o forta social-politica de sine statatoare ,opusa burghieziei.

Desi poarta pecetea geniului ,pe fondul unei culturi enciclopedice,personalitatea si opera lui K. Marx se numara printre cele mai controversate creatii ,din intreaga istorie a gandirii economice universale.J.A. Schumpeter apreciaza ca “ Marxismul trebuie considerat ca un produs al spiritului burghez,un produs care s-a nascut din radacinile burgheze,prezente in sec. XVIII si XIX”.Intr-adevar, K. Marx s-a nascut in Germania, 1818, in familia unui avocat cu formatie intelectuala,burghezo-liberala si iluminista.In timpul studiilor universitare (1838-1840),tanarul Marx si-a insusit cultura burghezo-liberala a timpului , apropiindu-se de grupul tinerilor hegelieni ,cu optiune radicala.Ca ziarist si apoi ca om politic K. Marx a avut o pozitie democratica si umanista fata de problemele social-economice acute ale timpului sau.

In timpul scurtei sala sederi la Paris(1843-1844),Marx face cunostinta cu Engels ,care va deveni cel mai bun prieten si colaborator al sau si impreuna studiaza socialismul francez si englez, precum si economia politica ,indeosebi economia politica liberala clasica.

K. Marx si Fr. Engels, situandu-se in mod constient pe pozitiile proletariatului, au preluat critic conceptiile social-filosofice si economice anterioare,au efectuat o cercetare istorica a proceselor , fenomenelor,legilor si categoriilor social-economice si,prin prisma intereselor claselor muncitoare, au infaptuit o restructurare si reconceptualizare radicala a gandirii economice si social-filosofice , afirmand o noua paradigma in stiinta economica.Prin urmare,marxismul nu a aparut pe in loc gol si dintr-o data , ci s-a afirmat ca doctrina economica si social filosofica pe temeiul realizarilor anterioare din filosofie,economia politica burgheza clasica si socialismul utopic.

Marx si Engels au incercat s impuna ideologia lor ca o teorie generala despre lume si societate,fundamentata pe principiile de clasa in speta ale proletariatului.Absolutizarea acestui aspect a facut ca intotdeauna marxismul sa fie o ideologie obiectiva ,stiintifica ,multe elemente ale realitatii social-politice au fost subordonate principiului luptei de clasa , obiectivul emanciparii politice, a proletariatului si au suferit distorsionari sau aprecieri si solutii gresite , neadecvate cu realitatea si evolutia sociala.

Desi perocuparile de studiu ale marxismului au fost extreme de diverse implicand istoria,sociologia,filosofia,economia,politicul a constitiuit insa domeniul prioritar , chiar si celelalte domenii au fost analizate si interpretate din perspectiva politicului.Teoria politica marxista s-a fundamentat pe economic,pe faptul ca orice actiune,miscare politica isi are determinarea in economic.Acesta este singurul in masura sa puna in miscare actiunea politica,sa-I dea scop si finalitate.

Pentru marxism interesele economice si politice sunt interese de clasa,grup ,partid sau forte social –politice.

Filosofia marxista este adesea numita materialism dialectic:dialectic pentru ca incorporeaza ideea hegeliana a schimbarii inerente si materialism pentru ca isi ia ca punct de sprijin nu lumea ideilor, ci mediul social si fizic.

“Conceptia materialista a istoriei –scria Engels intr-o cunoscuta lucarare a sa intitulata “Anti-Duhring” – porneste de la teza ca productia si ,alaturi de productie schimbul produselor ei,constituie baza oricarei oranduiri sociale;ca in fiecare societate care apare in istorie repartitia produselor , si odata cu ea impartirea sociala in clase sau stari sociale, sunt determinate de ce anume se produce ,cum se produce si de felul in care se face schimbul acestor produse.Prin urmare,cauzele ultime ale oricarei prefaceri sociale si revolutii politice nu trebuie cautate in mintea oamenilor,in intelegerea tot mai mare a adevarului etern si a dreptatii , ci in schimbarile care au loc in modul de productie si de schimb;ele trebuie cautate nu in filosofia,ci in economia epocii respective.”

Orice societate ,spune Marx,este edificata pe un fundament economic ,pe realitatea dura a existentei unor finite umane care sunt nevoite sa-si organizeze activitatile pentru a-si procura imbracaminte,hrana si locuinta.

De observat ca doctrina materialista nu pierde din vedere fnctia catalitica si creativitatea ideilor.Ea sustine doar ca gandurile si ideile sunt produsul mediului chiar daca ele urmaresc sa modifice acest mediu.Materialismul, prin el insusi ar reduce ideile la niste simpli insotitori pasivi ai activitatii economice.Marx nu a sustinut asta nicioadata,pentru ca noua teorie nu era doar materialista,ci si dialectica;ea scotea in evidenta schimbarea,schimbarea permanenta si inerenta,si in acest necontenit flux ideile emanate intr-o perioada contribuie la modelarea perioadei urmatoare. “Oamenii isi fauresc singuri istoria-scria Marx,comentand lovitura de stat a lui Ludovic Napoleon din 1852- darn u o fauresc dupa bunul lor plac,nu o fauresc in imprejurimi alese de ei insisi,ci in imprejurimi pe care le gasesc de-a gata, date si transmise din trecut.”

Marx si Engels , in 1848 constatau ca aceasta teorie prevestea pentru societatea din timpul lor o revolutie inevitabila.Pentru ca si capitalismul ,potrivit acestei analize, cuprinde in mod necesar “ forte si relatii” de productie,iar daca baza lui tehnica evolua, in mod necesar si suprastructura era supusa unei presiuni crescande.