Cuprins
- Introducere . 1
- 1. Viața și activitatea .2
- 2. Gîndirea Economică . 3
- 3. Reorganizarea societăţii viitoare . 5
- 3.1 Experimentul New Lanark . 5
- 3.2 Organizarea comunităţilor muncitoreşti . 7
- 3.3 Banca de schimb („The equitable bank of exchange”) 10
- 4. Concluzii .13
- 5. Bibliografie .14
Extras din referat
INTRODUCERE
Socialism utopic, ansamblul concepţiilor socialiste care se referă la instaurarea orînduirii socialiste ca o cerinţă a raţiunii, ca o concretizare a unui ideal moral; ansamblul concepţiilor socialiste şi comuniste care preced constituirea teoriei socialiste ca ştiinţă.
Primele teorii comunist-utopice închegate apar în perioada formării capitalismului, ca o expresie a aspiraţiilor maselor ţărăneşti şi ale sărăcimii oraşelor către o societate echitabilă, dreaptă şi lipsită de exploatare. Principalii socialişti şi comunişti utopici au fost, în perioada Renaşterii, Th. Morus (termenul socialism utopic provine de la titlul cărţii Utopia, în care Th. Morus descria viitoarea societate ideală) şi Campanella, în sec. 17-18, Meslier, Mably, Morelly, Babeuf în Franţa, Winstanley în Anglia.
După revoluţiile burgheze, în perioada postrevoluţionară, a evidenţierii contradicţiilor capitalismului, s-au afirmat cei trei mari socialişti utopişti: Saint-Simon, Charles Fourier şi Robert Owen, precum şi Dézamy, Cabet etc. Socialiştii şi comuniştii utopişti au făcut o critică pătrunzătoare societăţii bazate pe exploatare şi au prevăzut unele dintre trăsăturile viitoarei societăţi socialiste şi comuniste: desfiinţarea proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie, organizarea planificată a producţiei, desfiinţarea opoziţiei dintre oraş şi sat, a opoziţiei dintre munca fizică şi cea intelectuală, obligaţia tuturor membrilor societăţii de a munci şi repartiţia produsului social după muncă, respectiv după nevoi, emanciparea femeii, răspunderea societăţii pentru libera dezvoltare a individului, dispariţia claselor etc.
Ei au conceput socialismul în mod idealist, nu ca un rezultat necesar al dezvoltării istorice, impus de cerinţele vieţii materiale a societăţii ci, după cum a spus Engels, ca o întruchipare a „adevărului absolut, a raţiunii şi a dreptăţii eterne“; ei au elaborat proiecte fictive despre societatea viitoare şi au crezut că socialismul se va putea instaura prin simpla propagare a ideilor socialiste, prin reformele generoase ale claselor posedante sau ale conducătorilor de stat, respectiv prin forţa exemplului unor colonii comuniste pe care au încercat să le întemeieze.
Întemeietorii socialismului ştiinţific au prelucrat în mod critic şi au preluat elementele valoroase ale socialismului utopic, care a devenit astfel unul dintre izvoarele concepţiei Iui Marx.
În ţările române, ideile socialismului utopic au fost răspîndite în prima jumătate a sec. 19 de către Teodor Diamant, organizatorul falansterului de la Scăieni (1835-1836). Ideile socialismului utopic au influenţat şi pe unii revoluţionari paşoptişti, ca Ion Heliade-Rădulescu, Cezar Bolliac etc.
1. Viața și activitatea
Robert Owen sa nascut in Newtown, Montgomeryshire (Ţara Galilor) la 14 mai 1771, al şaselea din şapte copii. Tatăl său era șelar şi negustor de fierărie; mama lui provine dintr-o familie de fermieri prosperi din Newtown.Owen a participat la şcoala din
localitate, unde a dezvoltat o pasiune puternică pentru lectură. La varsta de zece ani a fost trimis să-şi caute norocul în Londra cu fratele sau cel mare, William. După câteva săptămâni, Owen a găsit o poziţie într-o fabrica de manufactura mare în Stamford (Lincolnshire), unde a servit ca un ucenic. După trei ani sa întors la Londra, unde a lucrat ca negustor de textile. Apoi, în 1787 sau 1788, sa mutat la Manchester , unde a lucrat ca comerciant de draperie.
În timp ce Owen lucra în Manchester, a auzit de succesul lui Richard Arkwright cu fabrica lui de textile din Cromford. Fiind impresionat de potentialul fabricii de textile, deşi el avea doar nouăsprezece ani, a împrumutat 100 de lire sterline şi a înfiinţat o afacere ca un producător de filare catâri cu John Jones, un inginer. În 1792 parteneriat cu Jones a ajuns la capăt şi Owen a gasit de lucru ca manager al lui Petru Drinkwater o mare fabrică de filare, în Manchester.
Ca manager al fabricii Drinkwater , Owen a întâlnit o mulţime de oameni de afaceri implicaţi în industria textilă. Printre acestia era si David Dale, proprietarul companiei Twist Chorton în New Lanark, Scoţia, cel mai mare business de filare a bumbacului din Marea Britanie. Cei doi bărbaţi au devenit prieteni apropiati si in 1799 Robert sa căsătorit cu fiica lui Dale, Caroline.
Cu sprijinul financiar al mai multor oameni de afaceri din Manchester, Owen cumparat patru dintre fabricile de textile ale lui Dale din New Lanark pentru 60.000 de lire sterline. Sub controlul lui Owen, Compania Twist Chorton sa extins rapid. Cu toate acestea, Robert Owen nu a fost preocupat numai de a face bani, el a fost, de asemenea, interesat de crearea unui nou tip de comunitate la New Lanark. Owen credea că caracterul unei persoane este format de efectele mediului care îl înconjoară. Owen a fost convins că, dacă el ar crea un mediu propice, el ar putea produce oamenii rationali, buni şi umaniști. Owen a susţinut că oamenii au fost buni de la natură, dar acestea au fost corupţi de modul dur în care au fost trataţi. De exemplu, Owen a fost un oponent puternic de pedepse fizice în şcoli şi fabrici şi a interzis imediat utilizarea acesteia în New Lanark.
Anii 1824–1829 sunt remarcabili în viaţa şi activitatea lui Robert .Owen prin încercările lui de punere în practică a planului de organizare a unei asociaţii comuniste muncitoreşti. Pentru aceasta el pleacă în America de Nord şi înfiinţează – în 1824 – la Hampshire (statul Indiana) colonia muncitorească „New Harmony”. Experimentul nu reuşeşte din cauza unor fricţiuni legate de probleme religioase, naţionale, tendinţe individualiste, depăşirea producţiei de către consum etc. şi după cinci ani – în 1829 – Community s-a destrămat, iar Robert Owen a sărăcit. În anul 1832 organizează la Londra „Banca de Schimb”, unde urma ca banii să fie înlocuiţi cu „bonurile de muncă”.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Doctrine Economice - Robert Owen.docx