Echilibristica bugetului pe anul 2007

Echilibristica bugetului pe anul 2007 *

Adoptarea bugetului pentru anul viitor reprezinta un aspect important pentru orice societate, în România cu atât mai mult. Conform procentelor alocate din PIB fiecarui sector, cetatenii, fie în postura de angajati sau de oameni de afaceri, pot realiza diferite previziuni. Salariatii pot lua în calcul anumite majorari salariale, investitii în infrastructura, evolutii ale preturilor iar patronii îsi pot elabora strategiile organizationale cu un grad de precizie mai ridicat.

Pe de alta parte, bugetul poate reprezenta un motiv real de disputa în spatiul societal. Pornind de la constructia bugetului, actorii sociali din diferite domenii se pot simti nedreptatiti de procentul alocat domeniului propriu. Or, bugetul reprezinta un instrument estimativ, bazat pe prognozarea colectarii unei anumite sume în decursul anului viitor.

Din cele expuse de mai sus rezulta multidimensionalitatea bugetului din perspectiva:

a) politica. Bugetul este apanajul guvernului, iar constructia sa revine ministrului de finante.

b) economica. Repartitia fondurilor prezinta profunde implicatii economice, de justetea împartirii depinzând o serie de factori cu rezonanta în situatia economica.

c) sociala. Nemultumirea fata de alocarea unei sume considerate prea mici pentru nevoile acelui sector poate fi motiv de conflict între reprezentantii acelui domeniu si autoritati, fenomen, de asemenea, cu multiple implicatii/semnificatii.

Daniel Daianu în articolul Bugetul 2007 prezinta sumar tabloul repartitiei fondurilor bugetare, încercând sa puncteze câteva elemente. În primul rand, cresterea economica. Faptul ca vom avea si anul viitor crestere a PIB trimite la speranta multora dintre noi de a-si vedea veniturile crescând. Investitiile sunt de asemenea un capitol important în proiectia si interpretarea bugetului: agricultura, infrastructura rutiera si feroviara, modernizarea si îmbunatatirea conditiilor de lucru ale personalului bugetar, cresterea calitatii serviciilor publice sunt numai câteva din expectantele datorate cresterii economice.

Strâns legat de aspectele de mai sus, inflatia reprezinta un alt factor ce trebuie considerat în executia bugetului. Procentele ridicate ale inflatiei din anii '90 sunt înca proaspete în memoria specialistilor, îndemnânand la prudenta.

Evolutia PIB-ului este un alt indicator tratat în articolul mentionat. Produsul intern brut este unul din termenii de referinta în ceea ce priveste economia unei tari. Cresterea valorii sale înseamna posibilitatea finantarii mai multor servicii/domenii din bugetul statului si într-o proportie mai însemnata.

Consumul ocupa un loc important în economia unui stat. Cresterea consumului poate determina dezechilibre majore din perspective balantei de plati. Atât timp cât nu exista un raport de echilibru între consum si productivitate, între import si export, trebuie cautate modalitati de ajustare a consumului functie de limita de suportabilitate. Aceste modalitati rezida în înasprirea conditiilor de creditare, astfel încât, pâna la echilibrarea consumului cu ceilalti factori sa poata fi temperata tendinta consumatorista. Pe de alta parte, anchetele tip AMIGO realizate în cadrul gospodariilor, si care inventariaza, printre altele, obiectele apartinând acelor familii, denota fie existenta unor obiecte învechite, mari consumatoare de energie si poluante, ori lipsa acuta a acestora – daca luam în consideratie numai sectorul aparatelor electrocasnice.

Prognozele realizate fie ce Comisia Nationala de Prognoza fie de organizatii si experti independenti sunt optimiste. Acestor date statistice li se opune o realitate, tot cuantificabila, profund pesimista. Absorbtia fondurilor pare sa fie o problema majora a administratiei. De la discursul bazat pe „lipsa resurselor” s-a ajuns la tacerea cauzata de excedentul fondurilor. Problema este complexa si include aspecte privind competentele cerute realizarii unui proiect, mediatizarea existentei fondurilor, încrederea si aprecierea României pe plan international, etc. În plus, comparativ cu nevoia crearii si acordarii unor servicii calitative în diferite domenii, investitiile in agricultura, transporturi, administratie sau deficitul de resurse cu care se confrunta cercetarea, lipsa proiectelor si imposibilitatea utilizarii fondurilor alocate indica grave probleme de management si nu numai.