Econometrie

Tema 1

PREZENTAREA PROBLEMEI

Populatia scolara - reprezinta totalitatea copiilor din gradinite si crese, a elevilor si studentilor cuprinsi in procesul de instruire si educare dintr-un an scolar/universitar din cadrul educatiei formale, indiferent de formele de invatamant pe care le frecventeaza (de zi, seral, cu frecventa redusa si la distanta), programul de studii si de varsta.

Populația şcolară din sistemul național de educație a fost în anul şcolar/universitar 2014‐2015 de 3735,6 mii copii, elevi, studenți, cursanți, reprezentând 73,9% din populația de vârstă școlară.

În învățământul universitar de licență,in perioada 2014-2015, numărul absolvenților a fost de 95,0 mii studenți, în scădere față de anul 2011‐2012 cu 41,6 mii. Studentele au reprezentat 57,4% din numărul totalul al absolvenților.(Insse-comunicat de presa Nr. 294 / 20 noiembrie 2015 )(http://tempo.ro)

Multiplicarea problemelor sociale – creşterea şomajului, adâncirea inegalităţilor sociale, creşterea deficitului bugetar etc. – ca urmare a dificultăţilor economice, au condus la presiuni puternice şi de durată asupra bugetelor naţionale, astfel încât finanţarea sistemelor de învăţământ nu a mai reprezentat o prioritate, iar ponderea cheltuielilor cu educaţia prin raportare la PIB a început să scadă.

Măsura în care nivelul de dezvoltare al unei ţări influenţează sistemul de învăţământ este evaluată, de regulă, prin ponderea din PIB alocată educaţiei, prin raportarea la PIB-ul/locuitor.( http://www.revistacalitateavietii.ro/2005/CV-3-4-05/10.pdf).

Personalul didactic - reprezinta persoanele fizice care sunt angajate in sistemul de invatamant si predau in cadrul procesului educational si de instruire (cu norma intreaga si cu norma partiala). Fiecare cadru didactic se inregistreaza o singura data, numai la unitatea scolara la care are functia de baza (are cartea de munca) sau preda numarul cel mai mare de ore didactice.

Din totalul personalului din învăţământul preuniversitar, in perioada ,2013/2014 peste jumătate a functionat în ciclul primar și gimnazial, aproape 30% în liceu, aproape 18% în învăţământul preșcolar, și ponderi reduse în învăţământul profesional și în cel postliceal și de maiștri. În învăţământul primar şi gimnazial special funcţiona 5,4% din totalul personalului, respectiv 5% dintre cadrele didactice cuprinse în aceste niveluri.(http://isse.ro - Analiza sistemului de învățământ preuniversitar din România din perspectiva unor indicatori statistici)

Produsul intern brut (prescurtat PIB) este un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări în decurs de un an. Acesta se poate calcula și la nivelul unei regiuni sau localități.

PIB-ul este suma cheltuielilor pentru consum a gospodăriilor private și a organizațiilor private non-profit, a cheltuielilor brute pentru investiții, a cheltuielilor statului, a investițiilor în scopul depozitării ca și câștigurile din export din care se scad cheltuielile pentru importuri.

Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2015 a fost de 710,267 miliarde de lei prețuri curente, în creștere — în termeni reali — cu 3,7% față de anul 2014.

Față de trimestrul IV din 2014, creșterea în ultimul trimestru din 2015 a urcat cu 3,7% pe seria brută și cu 3,8% pe seria ajustată sezonier.

Potrivit INS, Produsul Intern Brut — date ajustate sezonier — estimat pentru trimestrul IV 2015 a fost de 180,047 miliarde de lei prețuri curente, în creștere — în termeni reali — cu 1,1% față de trimestrul III 2015 și cu 3,8% față de trimestrul IV 2014.

Pe serie brută, PIB-ul estimat pentru trimestrul IV 2015 a fost de 209,997 miliarde de lei prețuri curente, în creștere — în termeni reali — cu 3,7% față de trimestrul IV 2014.

La creșterea PIB în anul 2015, raportat la 2014, au contribuit toate ramurile economiei, cu excepția agriculturii, silviculturii și pescuitului, contribuții pozitive mai importante având următoarele ramuri: comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transportul și depozitarea; hotelurile și restaurantele (+1,0%), cu o pondere de 15,8% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,4%; construcțiile (+0,6%), cu o pondere de 7,4% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,8%, informațiile și comunicațiile (+0,6%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,7%), dar care au înregistrat o creștere semnificativă a volumului de activitate (11,8%), industria (+0,5%), cu o pondere de 23,2% la formarea PIB și al cărei volum de activitate s-a majorat cu 2,0%; impozitele nete pe produs (+0,7%), cu o pondere de 12,1% la formarea PIB, și al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,7%.