Cuprins
- Economia Frantei 2
- I razboi mondial – baza economiei contemporane a Frantei 2
- Industria 3
- Cea mai dezvoltata agricultura din Europa 4
- Mineritul si industria energetica 5
- Transporturile 5
- Comertul exterior 6
- Economia franceza în prezent – date ziaristice 7
- Corporatii franceze pe piata Republicii Moldova 9
Extras din referat
Situata printre primele cinci puteri ale economiei mondiale, Franta dispune de variate resurse minerale, dar cu o productie modesta si în scadere, apelând în masura din ce în ce mai mare la importul de materii prime si semifabricate. Industria are un ridicat nivel tehnologic, competitiv mai ales în aeronautica, material rulant, energia nucleara, industria alimentara. În ansamblul economiei mondiale, pozitia Frantei s-a erodat în ultimele doua decenii (în 1970 reprezenta 8,2% din productia industriala a OECD iar în 1990 doar 5,7%).
Politica de reconversiune energetica (reducerea dependentei de importul de hidrocarburi) a condus la sporirea la 70% a ponderii centralelor nucleare în productia de energie electrica (locul întâi pe glob). Marile concentrari industriale sunt: regiunea pariziana, valea Rhônului, Sena inferioara, zona Lyon. Productia industriala este extrem de diversificata, pondere mai mare în cadrul exportului având industria autovehiculelor, utilajelor industriale, aeronautica, chimia de sinteza si industria alimentara (unt, brânzeturi si vinuri).
Agricultura antreneaza 7% din populatia activa desi are o contributie redusa în PNB (3,3%), Franta situându-se pe locul întâi în Europa si cinci în lume la productia de cereale.Ca valoare a exporturilor agricole, Franta ocupa locurile doi-trei pe glob. Viticultura este si ea larg reprezentata (locul al doilea pe glob la productia de struguri si de vinuri). Cea mai mare cantitate de vin se produce în zona Languedoc, dar majoritatea vinurilor de calitate sunt originare din zona Bordeaux, din Cote d’Or de lânga Dijon si din Champagne. Cresterea animalelor asigura 53% din valoarea productiei agricole. Se cresc bovine, porcine si ovine.
Reteaua cailor de comunicatii este bine dezvoltata si polarizata de capitala.
Balanta comerciala este echilibrata, principalii parteneri fiind tarile CEE. Turismul are o contributie însemnata (peste 20 miliarde USD anual) la balanta de plati. Ajutorul financiar extern acordat de Franta însumeaza 7,5 miliarde USD anual.
I razboi mondial – baza economiei contemporane a Frantei
Resursele economice si industria au avut un rol important în timpul I razboi. Succesul militar depindea de abilitatea unei tari de a produce, în continuu, bunuri pentru armata ei. În timpul razboiului, Franta a acaparat resursele economice ale vastelor imperii coloniale detinute, aceasta abilitate îi dadea mari avantaje. Aliatii aveau parte de un avantaj critic si anume : posibilitatea de a obtine împrumuturi de la bancile americane de investitii. Aliatii au folosit aceste împrumuturi pentru a cumpara petrol, fier, grâu si alte produse vitale. Când Statele Unite au intrat în razboi, Trezoreria Americana (U.S. Treasury Department) a finantat împrumuturile catre Aliatii . Resursele Americii si ale Imperiului Colonial Britanic au avut un rol important în câstigarea razboiului.
Industria
Franta este una din tarile puternic industrializate. Are o industrie grea, foarte dezvoltata (rafinarii de petrol, industria siderurgica, industria aluminiului, industria cimentului , a hârtiei si celulozei, industria chimica si constructiile de masini). Industria autovehiculelor este a patra ca marime din lume duba Japonia , SUA si Germania. Doar 3 tari au mai multi locuitori si un venit mediu pe locuitor mai mare ca Franta: SUA , Japonia si Germania. Economia franceza produce ea singura 1/5 din totalul veniturilor tarilor din C.E.E. .
Industria prelucratoare este foarte diversificata, fabricând aproape întreaga gama a produselor din domeniu. Se remarca insa, îndeosebi prin productia de avioane (Toulouse, Bordeaux, Marsilla), autoturisme (Paris si împrejurimile), nave maritime (Le Hâvre, Marsille), chimie si petrochimie (marile porturi), textile (Lyon, Lille),produse alimentare (vinuri, zahar si produse zaharoase, lactate, etc.). Sunt inca bine reprezentate siderurgia (fonta si otel), mai ales în Lorena, si metalurgie neferoasa, în principal industria aluminiului (în Muntii Alpi, unde se poate folosi energia electrica obtinuta în Hidrocentrale).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Economia Contemporana a Frantei.doc