Economia Politică a Restructurării și Reformei Agrare

Introducere

O buna parte din restructurarea agrara din Europa Centrala si Rasariteana (ECR) poate fi descrisa ca o succesiune de decizii politice. Vis-a-vis de acest aspect, toti cei care s-au aplecat mai de aproape asupra transformarilor structurale din agricultura Europei Centrale si Rasaritene au putut face doua constatari valabile în majoritatea tarilor din regiune:

1. Legislatia reformei nu a corespuns întotdeauna cu interesele evidente si explicite ale maselor rurale;

2. Implementarea reformelor a produs rezultate care, adeseori, difera flagrant de consecintele intentionate de legiuitor.

Amândoua constatarile impun o abordare politica institutionala a restructurarii agrare. Aceasta solicita analiza legilor si a functionarii lor prin prisma intereselor actorilor implicati în procesele decizionale si de implementare cât si prin luarea în considerare a capacitatii de a transforma interese convergente în actiune politica eficienta.

Obiective

În paginile urmatoare voi încerca sa descriu dintr-o astfel de perspectiva modul în care au fost edificate politicile de restructurare a agriculturii din Europa Centrala si Rasariteana. Mai precis, vom cauta raspunsul la urmatoarele întrebari:

- Care au fost elementele de context care au impus sau justificat optiunile autoritatilor politice referitoare la modalitatile de restructurare a agriculturii?

- Care au fost principalele categorii de interese la nivelul celor direct afectati de politicile de restructurare agrara?

- Cum s-au manifestat, daca s-au manifestat, aceste grupuri de interese, prin actiune politica?

- Cum au fost reprezentate aceste grupari de interese de catre organizatiile politice formale, partide, si care au fost constructiile mitologice prin care au articulat interesele acestor grupari cu sistemele lor ideologice?

În final, voi exemplifica propozitiile din lucrare cu cazul a trei tari din regiune: Bulgaria, Estonia si România.