Economia SUA - Un Nou Tip de Model Economic

SUA ocupă un rol deosebit în economia mondială. Politica economică, privită ca o activitate

economică, vizează obiective politice, precum şi mijloace de a le atinge. Obiectivele politicii pot

fi grupate în cele fundamentale, strategice, operaţionale, de conjunctură. Strategia şi politica

economică se formează sub influenţa factorilor interni şi externi, în primul rând schimbări în

factori productivi, nivelul diviziunii internaţionale a muncii, interacţiunii dintre capital şi

producere. Pe scena strategică a economiei mondiale se conturează patru direcţii importante. Ele

prevăd atingerea unei creşteri economice stabile, diminuarea şomajului, stabilitatea preţurilor,

echilibrul în balanţa de plăţi internaţională. Aceste postulate şi-au găsit reflecţie în operele

clasicilor economici, savanţilor moderni. În epoca progresului tehnico-ştiinţific importanţa

inovaţiilor este evidentă.

SUA dispune de o economie care depăşeşte economiile altor state şi teritorii, este un

producător şi consumator lider al economiei mondiale. Ţara este mare din punct de vedere al

teritoriului, populaţiei şi economiei. PIB-ul Japoniei reprezintă ⅔, al Germaniei ¼, al Marii

Britanii 1/6 din PIB-ul SUA. Dezvoltarea proceselor economice din SUA au un impact decisiv

asupra economiei mondiale. Starea actuală a economiei SUA este rezultatul dezvoltării

economice îndelungate. SUA, din punct de vedere politic, reprezintă o democraţie de succes,

promotorul principal al capitalismului, democraţiei şi liberalismului; teritoriul de

desfăşurare al unui mod de producţie ale cărui succese i-au conferit o legitimitate absolută;

singura ţară cu o influenţă individuală atât de mare încât să poată antrena NATO în prezervarea

rezervelor de petrol din Golf (1991-1992) obliga părţile în conflictul ex-yugoslav să încheie

acordurile de la Dayton (noiembrie 1995), să pună la punct Grecia şi Turcia (februarie 1996);

Din punct de vedere economic, SUA înseamnă: 7% din suprafaţa Terrei (9,4 milioane km2);

4,7% din populaţia globului 25% din consumul mondial de bunuri; 25,7% din PIB-ul mondial;

13,2% din comerţul internaţional; cel mai mare comerciant al lumii din 1914; 25.880

USD(PIB)/loc; prima monedă de schimb: 50% din comerţul internaţional se derulează în USD;

prima monedă de rezervă: 1/3 din rezervele băncilor centrale; prima monedă de credit: 40% din

creditele mondiale se eliberează în dolari; sediul celor mai mari companii multinaţionale care au

peste 17500 de filiale în lume, din care 11000 în industrie; 25% din consumul mondial de

energie; peste 25% din producţia de energie electrică a planetei; cele mai multe centrale

nuclearo-electrice din lume; a doua putere minieră a lumii; 20% din importul mondial de petrol;

cea mai mare capacitate de rafinare a petrolului din lume; prima putere industrială a lumii;

25% din industria manufacturieră a globului; cel mai mare producător agricol (soia, porumb,

grâu, fructe, legume) din lume; cca 50% din exportul mondial de cereale; agricultură cu

randamentul cel mai mare: sub 3% din populaţia activă produce 1,9% din PIB naţional;

economia cea mai „tertiarizată” (serviciile produc 72,3% din PIB); printre primii producători

mondiali de cărbune, gaze naturale, petrol, cupru, uraniu, aur, plumb, fier; cel mai mare

consumator de energie al planetei (51%, cu Canada, din consumul de cărbune, petrol, gaz);

primul importator de petrol brut mondial; cel mai mare datornic al planetei; cel mai

mare deficit comercial mondial; una dintre gazdele celor mai multe ISD (peste 610 miliarde

USD); 1/3 din stocul mondial de aur; cel mai mare consum de carne mondial (120 kg/loc. în

1991); cele mai multe autoturisme la mia de locuitori; 34% (cu Canada) din consumul de textile

anual; 40% (cu Canada) din consumul de îmbrăcăminte anual mondial; 5 dintre primele 10

companii din lume sunt americane; 159 dintre primele 500 companii din lume sunt americane;

cea mai mare bancă din lume este americană; 178 dintre primele 1000 bănci din lume sunt

americane; cel mai mare indice de fecunditate din ţările dezvoltate (2,0); cea mai scăzută rată a

economiilor menajere (4,6%); cele mai multe aparate de radio (2118) la mia de locuitori în cel

mai mare media-state din lume.

SUA trăiesc un „moment unipolar”, în opinia lui Charles Krauthammer. Ele se află în

centrul unei „comunităţi liberale a păcii”, după Michael Doyle, care încearcă „restaurarea ordinii

mondiale”, după John Mearsheimer, pe baza „rolului legii” şi a „emergenţei persoanei în dreptul

internaţional”, după John Barton şi Barry Carter. Autori americani efectuează lista cu

tehnologiile în care SUA sunt slabe: membrane, design pentru manufacturing, integrarea

cercetării cu designul şi manufacturingul, măsurători de precizie, electro-fotografie, trenuri de

putere etc. Apoi o listă cu domeniile în care a pierdut teren: robotică, ceramică electronică,

siliciu, revelatori electroluminescenţi, cipuri pentru memorie, cristale lichide etc. Aceasta

presupune luciditate şi transparenţă. Unii autori identifică semne de declin ale SUA, alţii,

dimpotrivă. „Evoluţiile pe termen scurt ar ţine să demonstreze că SUA nu sunt în declin: creştere

puternică noninflaţionistă, creare de slujbe, reluarea investiţiilor. Economia SUA s-a dezvoltat în

condiţii prielnice. Teritoriul mare (9,3 milioane km2), bogăţia resurselor naturale, piaţa de

desfacere mare (peste 266 mil. persoane), principiile concurenţei – au favorizat progresul

economic. Acestea maschează dificultăţile structurale legate de insuficienţa economiilor,

acumularea datoriei externe, deprecierea cursului de schimb, dezechilibrul între cererea şi oferta

de bunuri. În câţiva ani, dacă nu are loc vreo ruptură, dolarul va fi probabil foarte slab, creşterea

potenţială a SUA redusă şi datoria externă foarte mare. „Sunt semne de declin”, este de părere un

cercetător francez. „In faţa unei CSI dislocate, a unei Europe divizate, a unei Japonii care rămâne

un pitic diplomatic şi militar, SUA îşi conservă un rol cvasihegemonic. Dar aceasta nu ţine de

puterea lor intrinsecă contestată mai mult sau mai puţin de ceilalţi doi poli ai triadei, ci de faptul

că din punct de vedere comercial America este de neocolit, din punct de vedere monetar este

dominantă, din punct de vedere militar, este de necontestat. In consecinţă, „declinul imperiului

american” nu este pentru mâine”.

Bill Gates, patronul Microsoft, a anunţat de curând că supremaţia SUA se va accentua şi

deoarece noile tehnologii sunt americane, ei vor fi cei care vor profita de explozia pieţelor. [69,

p. 5-28]. SUA sunt o putere globală cu interese globale, care se conduce după patru principii

strategice: Leadership-ul american: dacă America nu conduce, nimeni nu va conduce;

menţinerea de relaţii productive cu statele cele mai puternice din lume în scopul urmăririi

obiectivelor într-un mediu mai favorabil; construirea de instituţii durabile, de cooperare

regională şi globală, ca răspuns la tendinţa mondială spre societăţi deschise şi pieţe deschise;

promovarea democraţiei şi a drepturilor omului.

Leadership-ul american a fost sugerat prin sintagma „noblesse oblige”: de două ori în sec.