Economia Subterană

Cap. I Informaţii generale despre economia subterană

1.1. Definiţie şi efecte asupra economiei

Diversele analize făcute până acum având ca subiect economia

subterană, pun accentul fie pe aspectul social, fie pe cel economic, sau moral, ori subliniază aspectele ilegale sau marginea legalităţii; din această cauză unitatea de analiză a diferitelor studii nu este comparabilă.

Un dicţionar românesc de economie apărut în 1995 defineşte economia

subterană ca fiind "totalitatea activităţilor economice nedeclarate instituţiilor însărcinate cu stabilirea impozitelor şi cotizaţiilor sociale care scapă înregistrărilor statistice şi din contabilitatea naţională", conform acestei surse, economia subterană fiind cunoscută şi sub denumirea de economie ascunsă sau informală.

Potrivit Serviciului Român de Informaţii, "principalele canale de alimentare a economiei subterane se localizează în domeniul evaziunii fiscale şi vamale (diminuarea valorii sau a cantităţii declarate în vamă), contrabanda cu mărfuri, manoperele ilicite în gestionarea patrimoniului firmelor (conducerea intenţionat defectuoasă a evidenţelor, derularea unor operaţii fictive), concurenţa neloială, deturnarea de fonduri preponderent în sfera agenţilor economici cu capital mixt sau exclusiv de stat, corupţia etc."

Economia subterana reprezintă un gen de afaceri ce eludează, in diferite forme, bazele juridice ale producerii şi comercializării bunurilor economice. Ea are efecte negative asupra bugetelor centrale şi locale, asupra stării de sănătate a populaţiei, asupra situaţiilor conflictuale în diferite zone şi colectivităţi umane, asupra echilibrului ecologic etc.

Potrivit realităţilor din economia mondială, există o rată “naturală” a economiei subterane, pe care nimeni nu a putut să o elimine. Dincolo de această rată, fenomenele economiei subterane devin priculoase pentru normalitatea şi stabilitatea vieţii economice şi sociale dintr-o ţară.

Economia subterană reprezintă ansamblul activităţilor economice desfăşurate organizat, cu încălcarea normelor sociale şi ale legilor economice, având drept scop obţinerea unor venituri ce nu pot fi controlate de stat. Apariţia economiei subterane coincide cu apariţia statului şi impunerea unor reguli, norme şi legi, iar dezvoltarea fenomenului este corelată cu etapele istorice ale dezvoltării statului.

Comerţul clandestin cu pietre preţioase şi ţesături deosebite, braconajul, distileriile clandestine sunt activităţi rămase celebre până în epoca noastră, apoi comerţul complementar, traficul de frontieră cu bunuri de larg consum ce lipseau de pe piaţa organizată în sistemul socialist şi marile afaceri, precum traficul de armament, de carne vie, droguri, tutun, alcool, au însoţit economia subterană pe parcursul timpului, adaptându-se realităţii imediate din fiecare perioadă.

În sfera de cuprindere a economiei subterane au fost incluse practici foarte variate, respectiv: frauda fiscală, munca clandestină, traficul de droguri, traficul de arme, corupţia, prostituţia, dar şi o serie de activităţi casnice care sunt aducătoare de venituri neînregistrate.

În ceea ce priveşte participanţii la activităţile subterane, pot fi identificate două categorii de personae: cele care lucrează şi obţin venituri exclusiv în economia subterană, iar cea de-a doua categorie o reprezintă persoanele ce obţin venituri atât din surse legale, cât şi din economia subterană.

Factorii esenţiali care au permis dezvoltarea exacerbată a economiei subterane pot fi in principal următorii:

- incertitudinile legislative ce au însoţit mutaţiile economice;

- divizarea economică necontrolată, apariţia unor mici întreprinderi cu activitate temporară, speculativă;

- descentralizarea, divizarea puterii prin distribuirea responsabilităţilor, crescând astfel numărul indivizilor coruptibili;

- atitudinea tolerantă atât a autorităţilor, cât şi a populaţiei faţă de încălcarea reglementărilor, o oarecare reticenţă faţă de disciplină;

- joncţiunea imediată realizată de reprezentanţii pieţei paralele existente în perioada socialistă cu cercuri cu preocupări similare din statele vecine şi, pe această cale, conectarea la structurile internaţionale ale economiei subterane.