Economie cu geometrie variabilă

TEMA NR. 1

Cum vedeţi viitorul Uniunii Europene, inclusiv din punctul de vedere al României?

Comentaţi caracteristicile celor două scenarii prezentate în schema de mai jos:

Scenariul optimist Scenariul pesimist

Europă unificată politic bazată pe principiul universalităţii valorilor, animată de spiritul educaţiei interculturale.

Europă cu o transformare organizaţională prudentă, cu tendinţă temporizată a ritmului reformelor interne, gripată de sincope periodice.

O construcţie europeană armonioasă, benefică atât pentru membrii Uniunii, cât şi pentru ţările aflate în proces de aderare. O filozofie a extinderii în trepte, persistenţa mai multor viteze în privinţa asumării uniunii monetare sau a altor capitole controversate (principiul geometriei variabile).

Indicatori:

- Deficitele bugetare;

- PIB;

- Inflaţia;

- Extinderea UE;

- Politica demografică;

- Resursele energetice;

- Educaţia;

- Sănătatea;

- Comerţul exterior;

- Producţia industrială;

- Serviciile;

- Agricultura;

- Şomajul.

Din punctul meu de vedere cred că singura şansă a României este că va face parte dintr-o construcţie federală dintr-o uniune economică, politică şi fiscală puternică. Cel puţin aceasta este intenţia lui Barosso, când vine vorba de viitorul Uniunii. Europa trece printr-o criză şi se pare că solutia văzută de oficialii europeni este o uniune politică sporită pentru toate cele 28 de state membre.

Conform unor studii realizate de ESPON (European Observation Network for Territorial Development and Cohesion) sau Global Europe 2050, declinul Europei este inevitabil în cazul în care nu se va realiză un nou model organizaţional, la fel de îndrăzneţ ca cel al lui Jean Monnet şi Robert Schumann.

În studiul Comisiei Europene, Global Europe 2050, sunt analizate cele trei scenarii (Nobody Cares, EU under threat, EU renaissance) din perspective demografice, energetice, economice, geopolitice, de cercetare, educaţie şi inovare :

1. Nobody Cares este primul scenariu analizat în care Uniunea nu are o viziune clară asupra viitorului ei, un scenariu nici bun, nici rău, în care nimeni nu ia nici o initiaţivă.

2. EU under threat este scenariul pessimist, în care se prefigurează un declin economic şi mai accentuat al Europei.

3. EU Renaissance este scenariul optimist care presupune o integrare economică, politică şi militară mai accentuată, ceea ce i-ar permite să devină o forţă globală.

Toate cele trei scenarii sunt analizate prin analize cantitative şi calitative, iar mesajele de final ale raportului condiţionează succesul construcţiei europene de « Creştere prin Cunoaştere », investind în cercetare şi inovare şi printr-o mai accentuată integrare culturala şi politică. Schimbările treptate, cu mici ajustări ale cadrului politic actual, nu vor rezolva nimic. Pentru a evita un declin catastrofal al Uniunii, sunt necesare acţiuni politice îndrăzneţe, ambiţioase care să fie coordonate şi formulate în aşa fel încât acestea se vor adresa direct cetăţeniilor.

În cadrul unei conferinţe la Universitatea Catolică din Louvain, Belgia, filosoful german Jürgen Habermas critica construcţia actuală europeană şi îndemna la renunţarea interguvernamentalismului actual şi crearea unei veritabile uniuni politice, de la transformarea Uniunii Monetare într-o Uniune Politică.

O viziune mult mai sumbră o are Lucian Boia în noua sa carte. Istoricul are un capitol special dedicat viitorului Uniunii Europene. În viziunea sa există trei scenarii posibile :

1. Dispariţia euro, urmată de o destrămare a Uniunii;

2. O integrare mai puternică, ceea ce va duce la o centralizare a deciziilor politice, implicit o Uniune mai puternică, însă o suveranitate mai slăbită a statelor membre;

3. O continuare a actualei construcţii inter-guvernamentale, ca soluţie de compromis, o Europă cu două sau mai multe viteze (Nord versus Sud).

Valentin Lazea, economistul şef al BNR, explica anul trecut de ce moneda euro nu ar putea rezista în lipsa unei uniuni politice. Dânsul considera că după ce uniunea fiscală va fi realizată - (când şi dacă aceasta se va realiza)- va urma o integrare diplomatică şi militară, iar dacă nu vor exista resurse pentru a realiza aceşti pasi în construcţia europeană, pieţele financiare vor deveni sceptice, mizând pe dezmembrarea zonei euro.