Economie europeană - Danemarca

1. Prezentare generala

1.1. Date geografice

Danemarca are o suprafata de 43.094 kmp, fiind formata din peninsula Jutlanda si din alte 406 insule, din care doar 78 sunt locuite. Din acestea, cele mai mari si mai dens populate sunt insula Zealand, pe care este situata si capitala, Copenhaga, precum si insula Funen. Linia de coasta masoara 7.300 km, iar frontiera sudica cu Germania masoara 68 km. Este o tara cu relief jos, punctul cel mai inalt masurand abia 173 metri peste nivelul marii. Marea Nordului margineste Danemarca la vest si nord, iar Marea Baltica la est. Regatul Danemarcei mai cuprinde, deasemenea, Insulele Faroe si Groenlanda.

1.2. Populatia si limba oficiala

Populatia Danemarcei este de 5,4 milioane locuitori, cu o densitate de 125 locuitori/kmp. Din punct de vedere national si cultural Danemarca este o tara foarte omogena. 85% din populatie traieste in orase. Cel mai mare oras este Copenhaga, cu 1,4 milioane locuitori. Al doilea oras ca marime este Aarhus, cu 218.000 locuitori. Intreaga tara este, de fapt, impanzita de o retea de orase de marime medie. Procentul de populatie activa este foarte inalt, respectiv de 77,5% in randul populatiei intre 16-66 de ani. Aceasta corespunde la circa 2,7 milioane de persoane active, din care 3,7 % lucreaza in agricultura, 22,9% in industrie, 44,5% in servicii si 29 % in sectorul public. Scaderea ponderii populatiei ocupate in agricultura este consecinta faptului ca, in acest sector, cresterea productivitatii muncii a fost mai mare decat in restul economiei. Standardul de viata este inalt, iar diferentele intre bogati si saraci sunt mai mici decat in multe tari dezvoltate din Europa. Cea mai mare parte a populatiei, circa 90%, este de religie protestanta. Limba oficiala este daneza, care face parte din familia limbilor nord-germanice sau nordice, alaturi de islandeza, faroeza, norvegiana si suedeza. De asemenea, limba engleza este vorbita curent de majoritatea locuitorilor.

1.3. Organizarea politica

Danemarca este cel mai vechi regat din Europa - Gorm cel Batran devenind primul rege, in jurul anului 936. Din anul 1849 Danemarca este monarhie constitutionala. Actuala Constitutie, care dateaza din anul 1953, statueaza ca Danemarca este o monarhie constitutionala ereditara. Actualul suveran este regina Margrethe II. In practica, rolul monarhului este simbolic, de reprezentare.

Danemarca este puternic influentata cultural de tarile invecinate - Marea Britanie, Germania si tarile nordice. Conceptele sale juridice sunt, in buna masura, asemanatoare cu cele din celelalte tari nordice, adesea bazate pe precepte comune nordice.

Sistemul de productie este de tip capitalist (liberalism economic), cu proprietate privata asupra afacerilor si productiei. Totusi, statul si autoritatile publice exercita un control regulator considerabil si asigura o ampla asistenta sociala.

Parlamentul danez, Folketing, este unicameral si are 179 de membri. Doi membri sunt alesi din Groenlanda si doi din insulele Faroe - ambele teritorii fiind partial administrate de guvernele locale. Alegeri parlamentare au loc la patru ani, dar Primul ministru poate cere alegeri anticipate daca se considera politic necesar, avantajos sau daca guvernul primeste un vot de neincredere in parlament. In urma alegerilor generale din 20 noiembrie 2001 s-a format un guvern minoritar de centru-dreapta, prin coalitia a doua partide, Partidul Liberal si Partidul Conservator Popular, sustinuta in parlament de Partidul Popular Danez. Coalitia s-a mentinut la putere si in urma alegerilor generale din februarie 2005. Primul ministru este Anders Fogh Rasmussen (liberal), iar guvernul este format din 19 ministere. Cabinetul, compus din Primul ministru si ceilalti ministri, este numit de monarh la recomandarea partidului sau coalitiei de partide care detine sprijinul majoritatii membrilor parlamentului.

1.4. Sistem administrativ

Danemarca este impartita in 5 regiuni(in daneza: regioner) si un total de 98 de municipalitati. Regiunile au fost create la 1 ianuarie 2007 ca parte componenta a Reformei Municipale Daneze 2007 cu scopul de a inlocui cele 13 tinuturi(amter) existente anterior. In acelasi timp, municipalitatile mai mici(kommuner) au fost integrate in unitatile administrative mai mari reducand numarul de municipalitati de la 270 la 98. Zona cu cel mai mare interes pentru noile regiuni o reprezinta serviciul national de sanatate. Spre deosebire de fostele comune, regiunile nu au voie sa perceapa taxe sau impozite, iar serviciul de sanatate este finantat in principal de o taxa nationala de 8%(sundhedsbidrag) combinata cu fonduri atat de la guvern cat si de la municipalitati.

Consiliul fiecarei regiuni este alcatuit din 41 de politicieni alesi in urma alegerilor municipale daneze 2005. Majoritatea noilor municipalitati au o populatie de cel putin 20.000 locuitori desi exista si exceptii de la aceasta regula. Desi Groenlanda si insulele Faroe fac parte din Regatul Danemarcei ele dispun de autonomie adminstrativa si in mare parte se autoguverneaza, fiecare avand doi reprezentanti in parlament.

2. Elemente de evolutie economica in timp

De-a lungul istoriei numerosi factori pozitivi au modelat economia daneza. Din aceasta perspectiva nu este surprinzator ca in prezent Danemarca este una dintre cele mai bogate tari ale lumii. Localizarea geografica, in stransa vecinatate cu cele mai dinamice natiuni ale Europei secolului 16, Olanda si Marea Britanie, au exercitat fara indoiala o influenta pozitiva asupra economiei si institutiilor daneze. Germania de Nord a influentat Danemarca atat prin relatiile economice pe termen lung cat si prin Reforma Lutherana Protestanta pe care danezii au adoptat-o in 1536. In mod traditional economia daneza s-a specializat in agricultura asemeanea majoritatii tarilor europene de dimensiuni mici si mijlocii. Cu toate acestea la sfarsitul sec al 19-lea si mijlocul sec 20, Danemarca este una dintre putinele tari europene cu o puternica dezvoltare agricola. Doar spre sfarsitul anilor 1950, industria manufacturiera a depasit agricultura. Acesta este si motivul pentru care dezvoltarea agricola reprezinta pentru o larga perioada de timp in istoria economica a Danemarcei punctul sau de inceput.

In perioada sa de crestere economica, Danemarca a depasit majoritatea celorlalte tari europene. Fenomenul de convergenta reala a salariilor poate fi partial explicat prin fortele exercitate de o economie deschisa. Danemarca a devenit spre sfarsitul secolului 19 importator net de capital strain iar datoria externa era cu mult deasupra a 40% din PIB in preajma primului Razboi Mondial. Desi comertul exterior a crescut substantial, ca in multe alte economii in perioada de apogeu a standardului aur, exporturile agricole au scazut cu 60%.