Economie internațională - globalizarea

INTRODUCERE

În ultimul an si jumatate am auzit de nenumarate ori despre globalizare, fara însa sa stiu prea multe despre acest subiect. Stiam doar ca este un fenomen actual cu un impact asupra unei game variate de domenii. Cu ocazia acestui referat am avut ocazia sa descopar mult mai multe despre globalizare.

Dupa cum mi-am dat seama globalizarea este un domeniu vast despre care multi autori si-au expus parerile. Dupa consultarea mai multor lucrari, am hotarât sa împart referatul pe patru teme importante despre globalizare: definitii si pareri, dimensiuni, cauze si consecinte.

Desi nu exita o definitie a globalizarii într-o forma universal acceptata, în prima parte a referatului am încercat sa reunesc câteva dintre cele mai semnificante definitii date acestui fenomen. Pe lânga definitii, am alaturat si câteva idei despre faptul ca globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe.

În partea a doua, am descris domeniile în care globalizarea si-a facut simtita impactul, dintre acestea amintesc: domeniul economic, domeniul social, domeniul politic, domeniul cultural si mediul ambiant.

Urmatoarea parte a referatului se bazeaza pe factorii determinanti ai globalizarii mondiale (liberalizarea, Sfârsitul Razboiului Rece, Dezvoltarea durabila, Tehnologia, cheltuielile si viteza de transport).

Nu în ultimul rând am dedicat câteva rânduri si consecintelor produse de globalizare. Degradarea mediului, societatile multinationale, diferente între saraci si bogati, reducerea costurilor informatiilor sunt doar câteva dintre aceste consecinte.

1. DEFINITII SI OPINII

Termenul de globalizare este de origine anglo-saxona (globalisation), sinonim cu frantuzescul mondialisation si se gaseste astazi pe buzele tuturor. Este un termen superuzitat, caruia îi putem atribui numeroase semnificatii. Cum arata Zggmunt Bauman „el a devenit repede lozinca, incantatie magica, paspartu capabil sa deschida portile tuturor misterelor prezente si viitoare”.

S-au dat diferite definitii globalizarii, nici una însa pe deplin satisfacatoare. Este si greu sa definesti un fenomen confuz înca si atât de complex, fiecare autor evidentiind o anumita latura sau dimensiune a sa.

Astfel, era normal ca George Soros, de pilda sa dea o definitie preponderent economica. Dupa el „globalizarea reprezinta miscarea libera a capitalului însotita de dominatia crescânda a pietelor financiare globale si a corporatiilor multinationale asupra economiilor nationale”.

La fel de normal era ca Antony Giddens sa ofere o definitie continând elemente preponderent socio-logice: „Globalizarea poate fi definita – spune el – ca intensificarea relatiilor sociale în lumea întreaga, care leaga într-o asemenea masura localitatii îndepartate, încât evenimentele care au loc pe plan local sunt privite prin prisma altora similare petrecute la mile departare si invers”.

Si alti autori, au fost interesati de globalizare, dând dintre cele mai diferite si interesante definitii. Johannas Varwick spune ca globalizarea „… a devenit un termen la moda, folosit de ceva timp în dezbaterile politice, publicistice si stiintifice în mod inflationist, si care este privit, e de o parte, ca o „amenintare” si, pe de cealalta, ca o „oportunitate”…”. Autorii Schumann si Martin sustin ca prin globalizare are loc „descatusarea puterilor pietei mondiale si slabirea puterii economice a statului”. Iar ca o definitie data globalizarii prin care se arata amploarea acesteia, Dirk Messner si Franz Nuscheler spun ca este „cea mei mare schimbare economica si sociala de la Revolutia Industriala încoace”.