Efectele crizei financiare asupra șomajului în România

De-a lungul timpului

De-a lungul celor aproape doua secole de existenta si dezvoltare a societatii mondiale industriale, economiile multor state s-au confruntat cu stari de criza, cu simptome similare: incetinirea productiei, acumulare de marfuri pe piata, caderea preturilor, prabusirea sistemelor bancare etc. Pana in secolul al XX-lea, crizele economice s-au limitat la una, doua sau trei tari, apoi au inceput, treptat, sa capete caracter international.

1873: Prima criza mondiala internationala a inceput in Austria si Germania 1914: Criza financiara internationala, generata de izbucnirea primei conflagratii mondiale. Cauza, vanzarea in masa a titlurilor emitentilor straini de catre guvernele SUA, Marii Britanii,Frantei si Germaniei pentru finantarea operatiunilor militare. 24 octombrie 1929: (Joia neagra): Bursa din New York inregistreaza o puternica prabusire a actiunilor, ceea ce va deveni semnalul izbucnirii uneia dintre cele mai mari crize economice mondiale. 1957: Prima criza mondiala postbelica a izbucnit spre sfarsitul anului si a continuat pana la mijlocul lui 2008. A cuprins SUA, Marea Britanie, Canada, Belgia, Olanda si alte state. 1973: Criza economica izbucnita in SUA a depasit, prin amploare, durata, profunzime si forta de distrugere, criza anterioara, apropiindu-se, prin unele caracteristici, de Marea Depresie (1929-1933). 1997: Criza asiatica a fost marcata prin cea mai ampla cadere a pietelor financiare asiatice de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Detonatorul l-a constituit retragerea investitorilor straini din tarile Asiei de Sud-Est. 1998: Criza rusa, una dintre cele mai grele din istoria tarii. Cauza - uriasa datorie de stat, preturile mici la materii prime si piramida obligatiunilor de stat pe termen scurt, care nu au putut fi achitate la termen 2007 : Criza creditelor ipotecare cu risc ridicat din SUA ajunge in Europa, rezerva federala reduce cu un punct dobanda de referinta, de la 5,25% la 4,25%. 2008: Prinde putere criza bancara in Europa (ianuarie), Banca centrala a Rusiei recunoaste ca sistemul bancar se confrunta cu probleme de lichiditati(februarie), in SUA se inaspresc conditiile de eliberare a creditelor de catre banci (martie), ca rezultat al crizei, isi inceteaza activitatea a cincea banca americana de investitii - Bearn Stearns’ pretul la petrol atinge pragul de 130 de dolari barilul, in pofida deciziei Arabiei Saudite, primul producator mondial de „aur negru”, de a mari cotele de productie cu 300.000 de barili pe zi(mai); in Marea Britanie continua sa cada preturile la imobiliare, iar sectorul constructiilor intra intr-un fel de amorteala. Actiunile bancilor germane incep sa piarda din valoare(iunie-iulie); falimentul bancii americane Lehman Brothers; piata financiara americana reactioneaza la respingerea de catre Camera reprezentantilor din Congresul SUA a „Planului Paulson” printr-o cadere fara precedent de 7% (documentul va fi aprobat ulterior)-capitalizarea cumulata a companiilor americane se rostogoleste la 1,3 miliarde dolari(septembrie); pentru prima data in ultimele 14 luni, pretul barilului de titei coboara, la Bursa din New York, sub 70 de dolari; actiunile companiei Berkshire Hathaway Inc., condusa de Warren Buffet, acuza pierderi trimestriale uriase, de 77%, cele mai mari din ultimii 23 de ani; siderurgistul numarul unu mondial, ArcelorMittal, decide concedierea a 9.000 de angajati in intreaga lume(noiembrie); barilul de petrol OPEC coboara pana la 36,67 dolari; senatul SUA respinge planul de salvare a principalilor constructori auto, General Motors, Ford si Chrysler; cea mai mare frauda din istorie - fostul presedinte Nasdaq, Bernard Madoff, recunoaste ca a delapidat, prin intermediul unui joc piramidal, aproape 50 de miliarde dolari, printre victimele inselate figurand foarte multe banci si investitori din Europa, SUA, Japonia; pe fondul degradarii dramatice a conjuncturii economice interne, Rezerva federala decide o reducere istorica a dobanzii de referinta, care este coborata intr-un coridor de fluctuatie de la 0% la 0,25%(decembrie).

Efectele crizei financiare asupra somajului

De aproape un an si jumatate, lumea financiara mondiala, economia globala in general, se zbate in ghearele celei mai cumplite degringolade. Incapabili sa anticipeze cu o oarecare certitudine evolutia lucrurilor, analistii au evidentiat doua momente majore ale crizei. Primul a fost instabilitatea generata de creditele ipotecare cu risc ridicat. Al doilea moment il constituie constientizarea de catre mai-marii acestei lumi a necesitatii de a revizui regulile jocului in vigoare de pe pietele lor si de a intari masurile de supraveghere.

Adevărata criză economică va lovi România în 2009, după ce contractele aflate acum în derulare, semnate în vremurile bune, se vor fi încheiat, a declarat Dorin Măntescu, directorul Direcţiei de evaluare a veniturilor bugetului din Ministerul Finanţelor, în cadrul unui seminar organizat de minister.

Semnele crizei economice se înmulţesc de la o zi la alta. Sindicatele anunţă un dezastru: peste un milion de şomeri în 2009. Dacă va fi aşa, costurile statului român vor fi foarte mari.Sindicatele din România trag semnale de alarmă, spunând că rata şomajului va creşte foarte mult la începutul anului viitor, iar economia noastră este în mare pericol.

Dacă aceste estimări sumbre se vor adeveri, un milion de şomeri ar costa bugetul statului cel puţin 405 milioane de lei pe lună. Într-un an bugetul statului ar trebui să aloce 1,4 miliarde de euro doar pentru finanţarea ajutoarelor de şomaj. Ajutorul de şomaj minim este de 405 lei, adică 75% din salariul minim brut, de 540 de lei. La această sumă minimă se adaugă procente de 3, 5, 7 sau 10 %, în funcţie de stagiul mediu de cotizaţie. Ajutorul de şomaj se acordă pe perioade de 6, 9 sau 12 luni, tot în funcţie de stagiul de cotizare. Cei care au plătit cotizaţii doar 12 luni continuu în ultimele 24 de luni, primesc şomaj pe perioada minimă de 6 luni. Cei care au peste trei ani vechime, primesc ajutorul de şomaj 9 luni, iar cei care au lucrat peste 10 ani, primesc şomajul pe perioada maximă de un an.

Ministrul Muncii, Mariana Campeanu, estima ca numarul celor care ar putea intra in somaj din cauza crizei economice s-ar cifra in jurul a 17.000, ceea ce va pune presiune pe sistemul asigurarilor sociale. “Estimarea ministrului Muncii privitoare la numarul de someri este foarte aproape de realitate si probabil ca acesta este numarul minim", a mai precizat Andreea Vass.