Efectele social-economice ale globalizarii

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Efectele social-economice ale globalizarii.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 20 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Profesor Felea

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

Introducere pag 1

Cap 1. Magnitudinea fenomenului globalizarii

1.1 Ce inseamna globalizarea? pag 3

1.2 Schimbari majore generate de globalizare pag 4

1.3 Invinsi si invingatori pag 5

Cap 2. Companiile multinationale si internationale; internationalizarea
activitatilor comerciale

2.1 Globalizarea si efectele sale in comertul international pag 6

2.2 Consecintele globalizarii in cadrul sistemelor nationale pag 7

2.3 ISD, inegalitati privind comertul si veniturile pag 9

Cap 3. Mutatii in structura distributiei pe plan international

3.1 Schimbarile din domeniul distributiei pag 11

3.2 Organiarea tip retea, ca reactie la globalizarea comertului pag 12

Cap 4. Efectele globalizarii asupra populatiei

4.1 Legatura dintre natura prin esenta schimbatoare a timpului si spatial
si schema de organizare sociala pag 13

4.2 Razboiul modern pntru cucerirea dreptului de a defini si aplica sensul spatiului folosit in comun ; democratia in capcana pag 15

4.3 Adevaratul uragan al globalizarii-somajul pag 16

Concluzii pag 18

Bibliografie

Extras din document

domeniul economic si social petrecute dupa cel de-al doilea razboi mondial ca urmare a mediatizatului fenomen al globalizarii.

Cele patru capitole in care este structurata lucrarea descriu consecintele economico-sociale inregistrate pe plan mondial , cat si actorii care guverneaza la ora actuala mapamondul, rolul acestora si influenta asupra asa numitor “state sarace” ale lumii.

Primul capitol intitulat “Magnitudinea fenomenului globalizarii” este o incercare de introducere in tema principala-“globalizarea”-, subcapitolul “Ce inseamna globalizarea” cuprinzand un scurt istoric si o serie de definitii ale acestui fenomen. Celelalte doua subcapitole descriu schimbarile majore din viata economica si sociala a lumii, precum si principalii actori de pe scena mondiala.

Capitolul al doilea “Companii multinationale si internationale si internationalizarea activitatii comerciale” face intrarea in noua lume a CMN-urilor. Dezbaterea se bazeaza in primul rand pe rolul companiilor multinationale in evolutia zdrobitoare a comertului mondial in perioada anilor ’60-’80, precum si inegalitatile economice si sociale create de magnitudinea ISD-urilor in anii ’90.

Cel de-al treilea capitol se refera la mutatiile din structura comertului cu aplicatie asupra distributiei. Sunt prevazute tendintele in acest domeniu , dar si reactia la globalizarea comertului.

Ultimul capitol “Efectele globalizarii asupra populatiei” puncteaza efectele globalizarii asupra societatii in general. Disparitia granitelor, a opozitiei “aproape-departe” a condus la o reorganizare sociala si la un permanent razboi pentru cucerirea dreptului de folosinta a spatiului in comun. Ca si subiect final se ragaseste dezbatut adevaratul masacru cauzat de mondializare-limitarea locurilor de munca.

Cap 1. Magnitudinea fenomenului globalizarii

1.1 Ce inseamna globalizarea?

“Ce inseamna globalizarea?” se intreba The Economist in “Privire de ansamblu asupra economiei mondiale din 1992. Cititorul era asigurat ca termenul “poate fi usor adaptat tuturor lucrurilor”, inclusiv “extinderea comertului internatonal, crestera companiilor multinationale, ascensiunea companiilor mixte si cresterea interdependentelor prin fluxurile de capital.

A utiliza limbajul globalizarii inseamna, in mod esential , a afirma ca statul-natiune nu mai este important, nici actor, nici ca loc al acumularii economice. Existenta unei economii “globale”-asa cum a fost inteleasa de neoclasicii globalisti ca Ohmae (1990)- este sinonim cu “transnationalismul”. Ea implica o piata deschisa, fara constrangeri institutionalinale sau locationale ; de aici inlocuirea sintagmei retele “nationale” (si deci “internationale”) cu cea de retele “transnationale” de interactiune economica.

Globalizarea economiei se poate spune ca a inceput inca din perioada preindustriala prin extinderea spatiului de desfaurare a activitatilor economice, procesul fiind marcat, de-a lungul tipului de cresterea rolului raportelor comerciale , a investitiilor straine directe precum si a societatilor transnationale. Datorita complexitatii pe care fenomenul globalizarii a inregistrat-o in timp, defineirea termenului si delimitarea acestuia de “globalism”, “globalitate” constituie problema care preocupa teoreticienii de formatiune economica .Renumitul economist englez John Dunnind defineste globalizarea ca fiind: “procesul prin care evenimentele , deciziile si activitatile desfasurate intr-o parte a lumii au consecinte semnificative pentru indivizi si comunitatile situate la mari distante una de alta”. Definitia data de Dunning tine seama de toata complexitatea relatiilor economice , sociale , politice, culturale etc. stabilite in prezent intre statele lumii ca entitati componente ale economiei mondiale.

Dictionarul de Economie al Catedrei de Economie si Politici Economice a Academia de Studii Economice din Bcuresti defineste globalizarea ca fiind “modalitatea sau sistem de receptare si abordare pe termen lung a marilor probleme contemporane, determinate de interactiunea multiplelor procese si fenomene economice, tehnice , politice, sociale, culturale, ecologice etc. si preconizarea solutionarii lor intr-o larga perspectiva de catre comunitarea internationala”.

Globalizarea este un proces cu o istorie indelungata , formele sale de inceput fiind puse in legatura cu constituirea retelelor de comert din epoca medievala. Aprovizionarea oraselor, impusa de manifestarea nevoii de lunga durata a localnicilor , a accentuat vocatia pentru export a multor targuri regionale. Cu timpul, schimburile comerciale au devenit tot mai complexe si mai bine organizate , iar impactul lor asupra economiilor nationale a fost, in mod evident, unul pozitiv , deoarece a antrenat fluxurile financiare, umane si concurentiale. Asadar, in esenta, globalizarea isi are originile in nevoia de comunicare, de a stabili legaturi, retele, in nevoia de a depasi granitele nationale pentru o mai buna satisfacere a nevoilor, dar si pentru un castig mai mare.

Cresterea dependentei statelor lumii de bunurile si serviciile produse de fiecare dintre acestea a determinat sporirea intereselor companiilor producatoare pentru extinderea activitatilor la nivel international. Importanta pietelor externe este cu atat mai mare cu cat majoritatea intreprinderilor sunt angrenate intr-un proces de dezvoltare care le obliga sa gaseasca noi oportunitati de afaceri in alte tari, pe masura ce pietele interne se maturizeaza si se ingusteaza.

Curentele comerciale si financiare manifestate pe piata mondiala, fluxurile de informatii si transformarile tehnologice inregistrate continua sa creeze o interdependenta din ce in ce mai stransa intre economiile tuturor tarilor lumii. Economiile nationale sunt supuse unor presiuni concurentiale din ce in ce mai crescute, fortele pietei jucand un rol foarte important în stabilirea criteriilor de supravietuire sau dominatie pe piata. In conditiile liberalizarii acestor curente si fluxuri comerciale si informationale, sistemul fondat pe regulile Organizatiei Mondiale a Comertului va facilita o buna integrare a tarilor lumii in sistemul comercial mondial, dar incadrarea acestora in acest sistem se va face de la niveluri extrem de diferite.

Fisiere in arhiva (1):

  • Efectele Social-Economice ale Globalizarii.doc

Alte informatii

ASE Bucuresti,facultatea de Comert