Eficiența costurilor în screeningul pentru cancerul de col uterin

Neoplasmul de col uterin reprezintă una din principalele cauze de mortalitate în rândul femeilor din țările în curs de dezvoltare. Conform raportului OMS din 2006, peste 95% din populația feminină din aceste țări nu beneficiază de screening și, ca o consecință directă, peste 80% din cancerul de col uterin nou diagnosticat apare în țările în curs de dezvoltare și este diagnosticat de obicei în stadii avansate.

Fig. 1. Incidența cancerului de col uterin pe grupe de vârstă, în țările dezvoltate și în cele în curs de dezvoltare (Sursa: OMS. Preventing chronic disease: a vital investment. Geneva, 2005)

În zonele cu resurse scăzute, cum ar fi Africa subsahariană, numărul tot mai mare de femei infectate cu HIV duce la un risc crescut de infecție cu HPV (Human papillomavirus), agentul cauzal al cancerului cervical. (1)

Programele de screening bazate pe citologie au scăzut incidența cancerului de col uterin invaziv în multe dintre țările dezvoltate. Cu toate acestea, screeningul citologic necesită laboratoare speciale, personal bine instruit și până la 3 consultații pentru screening, evaluarea rezultatelor anormale și tratament. În condiții de resurse insuficiente, astfel de strategii s-au dovedit a fi dificil de implementat și susținut. Recent, s-a descoperit că strategii mai puțin complexe pot reprezenta opțiuni valabile. Aceste strategii înlocuiesc frotiul Papanicolau cu metode vizuale simple de screening, cum ar fi inspecția vizuală directă, în care cervixul este vizualizat după aplicarea unei soluții pe bază de acid acetic sau după testarea de ADN HPV. De asemenea, aceste metode elimină colposcopia, permițând ca screeningul și tratamentul să fie efectuate în cadrul aceleiași consultații. (1)

Goldie și colab. au realizat un studiu ce a avut ca obiectiv stabilirea eficienței costurilor în cadrul acestor strategii de screening pentru cancerul de col uterin, utilizând date specifice populației. Aceștia au analizat eficiența costurilor utilizând un model matematic și o cohortă ipotetică de femei cu vârsta de 30 de ani aparținând rasei negre, din Africa de Sud, care nu au fost anterior incluse într-un program de screening. Astfel, s-au avut în vedere anii de viață câștigați, costurile de-a lungul vieții (în dolari americani) și raporturile creșterii eficienței costurilor (cost pe an de viață câștigat). (1)