Elaborarea situațiilor financiare anuale

Bilantul contabil – Notiune, structura, functii

“Documentul oficial de gestiune al persoanelor prevazute la articolul 1 din Legea contabilitatii il constituie bilantul contabil care trebuie sa dea o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, situatiei financiare si rezultatelor obtinute.”

Asadar, dupa cum prevede Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii, documentul de sinteza care se intocmeste anual, deci la sfarsitul exercitiului financiar, este bilantul contabil.

Exercitiul financiar este acela care are ca si sinteza documentele financiare complexe ce reflecta situatia completa a patrimoniului, profitul anual si repartizarile lui finale, precum si situatia financiara rezultata in urma platilor si varsamintelor definitive.

Alegand bilantul contabil ca document oficial al exercitiului financiar care se suprapune cu anul calendaristic, sistemul contabil romanesc recunoaste anualitatea exercitiului financiar si isi dovedeste compatibilitatea cu sistemul contabil continental.

“Bilantul contabil este o sinteza a informatiilor ce caracterizeaza la un moment dat elementele constitutive ale patrimoniului fiecarei intreprinderi in parte. El cuprinde un sistem de indicatori a caror elaborare se bazeaza pe datele furnizate de contabilitate, preluate direct sau in prealabil prelucrate”.

Bilantul contabil marcheaza etapa finala cu care se incheie lucrarile contabile dintr-o perioada data si prezinta punctul de plecare al contabilitatii din perioada urmatoare de gestiune. Pentru acest lucru pledeaza si principiul intangibilitatii bilantului de deschidere.

Acoperind prin continutul sau totalitatea aspectelor legate de activitatea unei intreprinderi intr-o perioada data, bilantul contabil isi demonstreaza rolul important prin functiile sale:

- putand fi numit “oglinda intreprinderii”, este un mijloc de conducere si analiza;

- de asemenea, este mijlocul principal de informare a tuturor celor interesati in ceea ce priveste activitatea intreprinderii;

- in sfarsit, constituie un instrument pentru calcularea indicatorilor macroeconomici si a elaborarii prognozelor datorita faptului ca “serveste la stabilirea patrimoniului economiei nationale, executia bugetului de stat, intocmirea balantelor financiare si a bilantului pe economia nationala”.

Legea contabilitatii stipuleaza ca bilantul contabil se compune din: bilant, contul de profit si pierdere, anexa si raportul de gestiune. Denumirea de bilant data documentului de sinteza anual sugereaza importanta bilantului propriu-zis, care caracterizeaza patrimoniul in totalitatea sa. Celelalte componente dezvolta, pe un plan inferior, indicatorii economico-financiari consolidati in bilantul contabil..

Astfel, contul de profit si pierdere este un cont de bilant care reflecta rezultatele exercitiului ce provin din activitatea intreprinderii. Rezultatul exercitiului este egal:

- in bilant, cu variatia capitalurilor proprii ale intreprinderii ce provin din activitatea sa;

- in contul de rezultate, cu diferenta intre venituri si cheltuieli.

VARIATIA CAPITALURILOR PROPRII = REZULTAT

(bilant si cont de profit si pierdere) = VENITURI-CHELTUIELI

(cont de profit

si pierdere)

Aceasta dubla egalitate rezulta din balanta de verificare sintetica stabilita la inchiderea exercitiului financiar si care reprezinta punctul de plecare in elaborarea bilantului contabil.

Intocmirea bilantului propriu-zis

Bilantul este o reprezentare a bunurilor economice, a drepturilor si obligatilor unei entitati contabile. Aceasta reprezentare se face sub forma unei egalitati care reflecta echilibrul activelor si pasivelor patrimoniale.

Bilantul prezinta distinct la sfarsitul exercitiului financiar situatia patrimoniului intreprinderii si face sa rezulte capitalurile proprii.

Situatia neta a patrimoniului = Active - Datorii

“Bilantul este un document financiar. El da putine informatii despre activitatea tehnica a unei intreprinderi, dar da o idee a puterii sale financiare, a creditului sau a mijloacelor sale de actiune”.

Se intocmeste pe baza balantei de verificare sintetice. El cuprinde soldurile debitoare si creditoare ale conturilor de bilant privind exercitiul financiar incheiat, precum si ale celui precedent.

In ceea ce priveste forma sa de prezentare, sistemul contabil romanesc a optat pentru varianta lista, incepandu-se cu enumerarea activelor patrimoniale, care sunt apoi urmate de pasivele patrimoniale.

Completarea bilantului se face pe randuri numerotate cu valoarea neta contabila a elementelor patrimoniale existente la inchiderea exercitiului.

Din punct de vedere al structurii sale, bilantul contabil pastreaza, in general, clasamentul valorilor contabile prezentate in Planul de conturi.