Eroarea umană și tipologii de erori

Introducere

Am ales articolul, Human Error Prevention and Mistake Proofing to Your Safety and Reliability Advantage deoarece consider că reprezintă o temă importantă pentru activitățile în care se lucrează cu oamenii și modul în care aceștia își desfășoară cu responsabilitate activitățile zilnice. Erorile pot să apară la orice nivel și pot fi diverse de la motiv, natură până la cauză iar înțelegerea lor și gestionarea corectă a situațiilor din care acestea provin ajută pe viitor la reducerea pierdelor atât din punct de vedere al personalului cât și la nivel financiar.

Adesea teama de eroare este foarte mare și se poate imprima pe temen lung deoarece personalul în general își pierde din încredere când înțelege faptul că a produs o greșeală, de aceea este impotant să il implicăm constructiv în remediere și să încurajăm identificarea alături de motivare pozitivă pentru a nu-și pierde încrederea că ar putea să nu mai facă în continuare munca.

I. Eroarea umană

Eroarea umană este descrisă în general ca fiind un moment în care o persoană implicată într-o anumită activitate desfășurată în mod obișnuit sau pentru prima dată, întâmpină acel moment în care din lipsă de cunoștințe cu privire la situație ori fără să își explice fenomenul are cunoștințe complexe despre procesul ce îl desfășoară sau situația în care se afla dar totuși face o greșeală. Literatura de specialitate ce vorbește despre eroarea umană oferă exemple multiple în care intervin erori apărute în preajma omului și care ar fi rezultatul acțiunii omului deși contextul în care se afla persoana în mod normal nu trebuia să ducă la o eroare.

Limitările umane în activitățile profesionale există și sunt într-un plin proces de diminuare deoarece se apelează la diverse metode sau tehnologii ce doresc să vină în ajutorul omului având ca scop reducerea posibilităților de a greși în organizație astfel încât procesele în desfășurare să nu își întrerupă foarte mult din activitate. Totuși din cauza limitărilor umane, eroarea umană există și se produce indiferent de mediul de lucru, gradul de specializare al personalului sau condițiile de muncă.

Deoarece oamenii sunt imprevizibili ne putem aștepta ca aceștia să facă mereu ceva nou sau deosebit indiferent că acțiunea este una pozitivă sau negativă. Cel mai mare impact asupra stărilor emoționale sunt date de acțiunile cu rezultat negativ neașteptat din cauză că în aceste situații există ceva de remediat fie tehnic fie la nivel de conversație pentru a înțelege ce a dus la acea acțiune. De fiecare dată acțiunea ce surprinde prin efect negativ are un impact emoțional mare și aduce după sine și o perioadă de stres în care individul are nevoie de conștientizare, asumarea situației și perioada de concentrare ce îl va ajuta să învețe din acea situație astfel încât pe viitor să nu o mai repete dar să poată evita pe cât posibil alte evenimente asemănătoare.

II. Identificarea factorilor perturbatori

Majoritatea populației este afectată de factorii umani în cele mai diverse moduri de la momentul în care dorim să ne îndeplinim atribuțiile pentru locul de muncă dar și de-a lumgul vieții. Specialiștii motivează faptul că aceste erori nu pot fi oprite deoarece omul este proiectat în așa fel încât nu poate fii perfecționat până la automatizarea intențiilor sau a gesturilor.

Factorii de mediu și sociali joacă un rol foarte important în modul în care ne desfășurăm activitățile de zi cu zi și încercăm să fim productivi deoarece pot aduce momente de stres sau momente în care concentrarea omului să fie direcționată în proporție foarte mare către o anumită situație fie ce se întâmplă în fața lui fie ce o gândește în momentul în care încearcă să-și facă activitatea programată.

Nivelul de risc ce îl predispune pe om la șanse mai mari de a ajunge să facă erori în activitatea profesională pot fi declanșați de:

Stresul psihic la care este supus din cauza factorilor sociali sau de mediu (în general factorii de mediu au o influiență pe termen lung și sunt mai greu de identificat deoarece instalarea este una lentă în comparație cu factorii sociali ce sunt mai ușor de identificat);

Volumul de informații folosit în activitățile cotidiene și în special în activitățile profesionale ce devin tot mai greu de gestionat deoarece folosim adesea tot mai multă tehnologie, diversificăm generatorii de informații și devenim tot mai interesați de ceea ce se întâmplă cu activitățile din jur;

Deciziile luate în viteză și în timp foarte scurt cresc foarte mult șansele de a produce erori din cauză că apare stresul timpului ce ne împinge să recurgem cât mai repede la cea mai apropiată decizie și de preferat cea mai bună însă acest lucru nu se întâmplă de fiecare dată ceea ce duce și la stresul post decizie când omul se gândește dacă a ales cea mai bună variantă și ce impact va avea;