Eșecurile pieței versus eșecurile guvernului - analiză comparativă

În economia reală pot apărea eșecuri în alocarea resurselor atât pe piața liberă, cât și la nivel guvernamental, care pot fi numite “esecuri gemene”. Aceste eșecuri se întrepătrund și necesită măsuri atât la nivelul pieței libere, cât și la nivel guvernamental.

Întâi de toate, înainte de a trata eșecurile pieței și eșecurile guvernamentale, ar trebui definite eșecurile. În sens larg, putem defini eșecurile ca fiind o serie de decizii eronate, care dau naștere unor rezultate nedorite și mai ales, neanticipate. Aceste rezultate pot aduce pierderi materiale, morale și pot provoca o stare de insatisfacție.

I. Eșecurile pieței

Definind în cel mai simplu mod piața, am putea spune că aceasta este locul de întâlnire al cererii cu oferta și locul unde ia naștere prețul. Pe piață, iau contur nevoile consumatorului, cerințele producătorului și are loc un schimb de resurse sub formă de bunuri tranzacționate. Piața dispune de mecanisme proprii de reglare, pe baza acestui argument considerându-se că atunci când intervin anumite schimbări, piața este capabilă să le gestioneze. O piață funcționează eficient atunci când în cadrul ei există așa- zisa concurență aproape perfectă, întrucât concurența perfectă este doar un model teoretic. Acest concept de concurență perfectă presupune o piață transparentă, cu numeroși agenți ai cererii și ofertei, astfel încât deciziile unuia să nu influențeze în mod semnificativ deciziile altora și bunul mers al pieței. Astfel, eficiența nu mai este analizată din perspectivă individuală (a consumatorului sau a producătorului) sau de grup (de consumatori sau de producători), ci este abordată la nivelul întregii societăți omenești. Cel care a inițiat această abordare este Vilfredo Pareto, introducând criteriul de eficiență socială: îmbunătățirea utilității unui individ nu trebuie să diminueze utilitatea altui individ.

Economiile de piață moderne au la bază piețele libere. Piaţa este şi va rămâne instituţia centrală în jurul căreia gravitează viaţa economică. Piețele libere sunt instituții semnificative, care dau semnale prin prețurile formate pe baza confruntării forțelor pieței, coordonând deciziile luate separat de milioane de agenți economici independenți, care isi urmează propriile interese.

Piețele iși îndeplinesc funcțiile și sunt eficiente prin următoarele caracteristici:

- Prețurile pieței oferă informații despre condițiile de piață în permanentă schimbare;

- Sistemul de piață descentralizat este mai flexibil;

- În economia de piață prețurile se modifică pe măsură ce se schimbă condițiile de pe piață;

- Piața liberă face posibilă atât eficiența productivă (se manifestă atunci când singurul mod de a produce mai mult dintr-un bun este de a produce mai puțin dintr-un alt bun), cât și eficiența alocativa (se manifestă atunci când nu este posibil să se producă o combinație de bunuri, diferită de altele, care să-i permită unei persoane să devină mai înstărită fără a afecta altă persoană).

Piața concurențială prezintă uneori imperfecțiuni, generează insuccese atât pentru agenții economici, cât și pentru sistemul economic în general. Insuccesul pieței se dovedește prin incapacitatea instituțiilor de piață ale unui sistem economic de a susține activitățile necesare din punct de vedere social sau de a le elimina pe cele nedorite. Astfel, se recunosc două cauze ale eșecului unei piețe:

- Failure by market structure (insucces prin structura pieței). Se manifestă atunci când condiția concurențială a multor producători dintr-un domeniu nu este asigurată, astfel că nu se poate manifesta concurența. De exemplu, piețele telecomunicațiilor, energiei electrice, apei, unde prețul și profitul firmei cu poziție de monopol se supun reglementărilor guvernamentale.